A fost o dată ca niciodată… o echipă de fotbal „Gloria Bistrița”, cu un conducător destoinic, Jean Pădureanu, despre care Ovidiu Ioanițoaia scria în Gazeta Sporturilor din anul 2007: „Fotbalul bistrițean îi datorează imens lui Jean Pădureanu, asta deoarece, fără cel supranumit «Lordul», în afara devotamentului, dibăciei și stăruinței lui, Gloria n-ar fi rezistat. Probabil că ar fi dispărut. Tata Jean, alintat astfel și pentru că a ajuns la vârsta senectuții, a reușit să strângă în jurul echipei energiile și banii unui oraș, ba și pe ale unui întreg județ”.(2)  Întradevăr dacă toate acestea n-ar fi fost, nu s-ar mai povestii…

M-am întrebat deseori dacă există o dimensiune sacră a fotbalului. Răspunsul mi l-a dat tot Jean Pădureanu „Cred în Dumnezeu și singura mea treabă e să fac cum e mai bine în viață… Singura mea presiune e să fiu un om bun”. Iată un sentiment minunat de sincer pe care n-am motive să-l pun la îndoială, pentru că timpul l-a probat. Altruismul și bunătatea „Lordului” deveniseră proverbiale.

Fotbalul înseamnă o mulțime de lucruri, unele mai simple, altele mai complexe: loc pe hartă, istorie, identitate, diversitate, naționalism. La acestea se adaugă: verdele tonic al ierbii, rigurozitatea liniilor de marcaj, pânza steagurilor fluturând în vânt, tinerețe, măestria jucătorilor, inspirație, camaraderie, relație interumană, recunoștință, freamătul tribunelor, imnul echipelor, ș.a.. Uneori acestea devin contradictorii, precum ospitalitatea și violența, sau chiar stupide, iar stupizenia din fotbal e fără limite, așa cum o demonstrează, printre altele, mania statisticelor, adică a numărului de faulturi, a raporturilor de cornere, a șuturilor pe spațiul porții, etc..

Copleșit de toate aceste trăiri, iubitorul spectacolului sportiv, confundă la un moment dat planurile și transferă sentimentele și gândurile sale, asupra personajului din fruntea piramidei, iar Jean Pădureanu nu a fost scutit de admirație, dar și de critica perdanților, care în loc să-și recunoască neputința, dădeau vina pe el.

„Lordul” a avut succes, în primul rând pentru că era inteligent, priceput și abil, el a plecat mereu de la un set de repere fixe, în care primau onoarea și promisiunea cuvântului dat, ceea ce i-a adus respectul celorlalți, fie ei aliați sau inamici. Așa a reușit să facă o muncă, la care azi, cu siguranță, nu s-ar mai înhăma nimeni, reușind să transforme Bistrița, într-unul din puternicile poluri ale fotbalului românesc, bineînțeles după capitală.

În anul 1996, la Bistrița a venit, în turul I al Cupei UEFA, Fiorentina lui Batistuta. Cu simțul măsurii și a realismului, care îl caracteriza, a transformat cele două meciuri într-o piesă de teatru frumoasă, pe care toată lumea a aplaudat-o încântată. Partida în sine a fost un eveniment absolut memorabil pentru tot orașul. Stadionul a fost arhiplin, iar oamenii au plecat mulțumiți, povestind cum Ilie Lazăr a marcat în poarta lui Toldo și cum Gloria a fost egala marii Fiorentina, care îl avusese în teren pe Batistuta și Amoruso, pe Rui Costa și Robbiati, pe Baiano și Pusceddu. Italienii au plecat și ei cu amintiri frumoase, siguri de calificare și fără jucători accidentați de pe un stadion, unde Real Zaragoza, plecase învinsă cu un an în urmă.(3)

Astăzi, 22 martie, este ziua de naștere a „Lordului”. În această duminică ar fi împlinit 84 de ani, din care aproape trei sferturi i-a petrecut în preajma echipei de fotbal Gloria Bistrița, la început ca jucător, apoi secretar, iar din anul 1970 președinte. Viața lui înseamnă un studiu de caz, despre virtute și slăbiciune, despre onoare și trădare, despre încredere și dezamăgire, despre clipe de grație, pe care nu trebuie să le ratezi, pentru că fotbalul e oglinda în care ghicești îndoiala din spatele surâsului și blândețea din spatele brutei. E dorința noastră de a fi părtași la o poveste și de a o transmite mai departe.

Autor: Mircea Gelu Buta – 

Prof. Univ. Dr. UBB Cluj-Napoca, email: butamircea@yahoo.com

(2)Constantin Sănduță, Cartea Gloriei, Ed. Charmides, 2016, p. 286.

(3) Matei Udrea, Amintiri dintr-o lume dispărută, în ProSport, 30 decembrie 2016.