Zumba-rumba și kangoo, metode de a păcăli fetele grase și fițoase! Editorial de Augustin Danci

Băieților nu le plac fetele grase. Mai exact, majoritatea băieților nu s-ar combina cu o fată grasă. Există și excepții, bineînțeles. De exemplu, la bunica în sat, circula o legendă. Cică a venit unul odată și căuta fete grase. Sătenii l-au îndrumat la două surori, despre care se zicea că-s virgine. Omul, care se pare că avea înclinații spre fete grase, a stat la ele vreo două săptămâni și le-a făcut fericite. Unii zic că și pe mama lor, care era și ea grasă.
 
În general, băieților nu le plac fetele grase și treaba cu "sufletul contează" e doar un pretext pentru grase, să nu slăbească. De ce? Pentru că e greu să slăbești. Excluzând persoanele care au o problemă de sănătate, fetele grase sunt oarecum de condamnat. Pentru că-și bat joc de corpul lor, pentru că se mulțumesc să arate ca o balenuță, pentru că mănâncă orice și oricând. Și pentru că balenele nu trăiesc pe uscat și fetele grase mor mai repede, suferind de diferite afecțiuni de la o anumită vârstă.
 
Așa au apărut șarlatanii sau șarlatanele. După mine, zumba, rumba, mumba, kangoo-jumps sunt sporturi inventate pentru a goli buzunarele graselor. Dacă e grasă și e și fițoasă, e mai bine. Dacă are și bani mulți e un bulgăre de aur pentru antrenoarele atestate în rumba-zumba. Antrenoarele de rumba, zumba și kangoo n-au nicio vină, la urma urmei. Au un business și sug banii femeilor grase care apoi au motiv să zică că încearcă să slăbească. Toată lumea e fericită, mai puțin bărbatul care nu-și vede niciodată femei slabă.
 
Cel mai tare sport de ăsta inventat peste noapte e kangoo-jumps. Niște femei grase sar ca nebunele, pe muzică, încălțate cu niște papuci cu arcuri. Râzi de te spargi când le vezi, e un fel de dans al ploii, pe arcuri, în timp ce instructoarea strigă de parcă ar fi o șefă de trib. Și nu-i ușor, așa că grasele stau tot timpul în spate, fac două sărituri, se opresc și iar continuă. Unele mai pică, săracele. Dar ele încearcă să slăbească și intenția chiar contează. Șunca rămâne. 
 
Sporturile astea pe muzică, dansurile în sala de sport, cu tot felul de instructori atestați și super-atestați au prins așa de bine pentru că păcălesc. Păcălesc creierul. E greu să alergi de unul singur, câțiva kilometri pe zi, în parc sau pe stadion, e greu să faci exerciții. Ai nevoie de voință, trebuie să îți dorești cu adevărat. Pe când la kangoo e vorba de fiță. Dacă nu sari, nu exiști, te reneagă prietenele cu care ieși la cafea. Și atmosfera aia, muzica, strigăturile antrenoarei, te fac să uiți că e greu și să sari încontinuu, chiar dacă tu nu vrei, chiar dacă tu ai sta la un film, cu un popcorn în mână. 
 
Cine duce o viață sportivă trebuie să fie convins de asta, trebuie s-o facă din pasiune și motivat că doar așa va fi mai sănătos. Poate alerga oriunde, poate face sport și acasă. N-are nevoie de artificii, de papuci cu arcuri. Astea sunt pretexte pentru oamenii slabi de caracter și grași la trup.
 
 
Augustin Danci
 | 1.674 vizualizări

Author: super-sport-administrator

Share This Post On

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *