S-a împlinit fix un an de când publicam pe site un material de campanie scris de Bogdan Miholca despre pistele de biciclete. Miholca făcea parte din echipa primarului Crețu care cerea voturi în alegerile locale din 2016 și avea să devină consilier local PSD.
”Într-un oraș pe care îl poți străbate la pas într-o jumătate de oră, dintr-un capăt în altul, noi ne blocăm în trafic. Înghițim gaze de eșapament, facem semne obsecene colegilor de trafic care nu ghicesc ce manevră vrem să facem și ajungem la destinație pachet de nervi. Fără să ne treacă prin cap că problemele noastre au o rezolvare!”, scria Bogdan Miholca în materialul său de campanie și promitea 80 de kilometri de piste.
E adevărat, nu dădea nici un termen pentru realizarea acestui proiect. La un an de la alegeri, lucrurile stau exact la fel. Adică la stadiul de vorbe.
Întrebat despre acest subiect, Miholca o dă după cireș. ”Stai așa, că sunt în trafic, nu pot vorbi acum. E pus la cale un plan, mă interesez și vorbim mai târziu”. Evident, n-am stat după el, ne-am interesat noi ce pași s-au făcut la Primărie în acest domeniu.
Singurul act în care se pomenește de piste de biciclete în aceste 12 luni e Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, adoptat acum câteva săptămâni, în ultima ședință de Consiliu Local. Acolo, într-un document de 600 de pagini comandat de primărie și executat de Universitatea Tehnică, apare o analiză a mijloacelor alternative de mobilitate în care se prezintă pe 30 de pagini câte neajunsuri au cele 3 piste de biciclete existente: cea de pe Independenței, cea de pe Decebal și cea din Parcul Municipal. Deficiențele de proiectare, de realizare de întreținere sunt prezentate în detaliu, cu poze și exemple pe care le știam, de altfel, oricare dintre noi.
Și, apoi se propun câteva scenarii posibile. Astfel, până în 2020 am putea avea 24 de kilometri de trasee urbane utilitare, 3,5 kilometri piste pe 15 străzi din centrul istoric, care ar necesita în jur de 13, 5 milioane euro, bani ce-ar putea veni de la Uniunea Europeană.
Iar între 2023 și 2030 s-ar putea trece la etapa a doua, alți 45 de kilometri în municipiu și 35, 4 kilometri de piste care să conecteze localitățile componente, inclusiv trasee de agrement, cu 10, 4 milioane de euro de la bugetul de stat sau de la bugetul local.
Așadar, dacă într-un an reușit doar să pună pe hârtie o analiză a celor 3 kilometri de piste existente și un plan general pentru următorii 15 ani, fără măcar vreun studiu concret realizat, nu vă așteptați la minuni pe termen scurt în privința pistelor de biciclete.
Iar dacă totuși vreți să vedeți cum arată o pistă adevărată, mergeți în Parcul Industrial Sărata, parc construit cu credit de peste 5 milioane de euro. Acolo există o pistă de peste 1 kilmetru, total nefolosită. Evident, nimeni nu pomenește de ea și de risipa de-acolo.
Adrian Linca
Ultimele comentarii