Voința Cetate, luminița de la capătul tunelului! Un editorial de Augustin Danci

În bezna în care se scaldă fotbalul din Bistrița și din județ, Voința Cetate pare singurul element de lumină. Unul mic, firav, deocamdată, dar dătător de speranță.

„Neputința”pare a fi cuvântul care definește tot ce înseamnă fotbalul bistrițean. De la autorități, la conducători de cluburi și la sponsori, toți sunt amorțiți, criogenizați parcă pentru a se dezgheța în alte vremuri, îndepărtate și pentru a face ce trebuie să facă. Formidabilul primar sportiv, binevoitorii consilieri locali și talentații președinți ai Gloriei, care vor, dar nu pot, toți au devenit oile negre într-o gaură a istoriei din care sperăm să ieșim cât mai repede.

În tot acest dezastru planificat al fotbalului bistrițean, Voința Cetate este oița albă, fiul cel bun, care dă speranțe familiei deznădăjduite. Puteți să râdeți, dar Voința Cetate este probabil singura echipă din județul ăsta blestemat, care are tot ce îi trebuie. Are identitate și o istorie în fotbalul județean. Are un club fără probleme și fără datorii,  are doi sponsori potenți și autoritățile de partea ei.

Voința Cetate a adunat jucători buni din județ, unii dintre ei evoluau nu demult la Gloria Bistrița și a câștigat campionat destul de clar. Va juca barajul tur-retur și are șanse mari să ajungă în Liga a III-a, în condițiile în care Gloria ar putea juca în județeană sau chiar să se desființeze. Ce ironie, nu? Acum 8 ani, Gloria era pe cai mari, investea milioane de euro sub comanda lui Sabău, iar Cetate trăia o mare dezamăgire, care avea să-i aducă o lungă perioadă de secetă. Acum, inexistenta Glorie ar visa să fie în locul celor de la Cetate.

Nu știu dacă va promova Cetate în Liga a III-a, dar senzația generală e că se vrea asta, că s-a construit ceva sănătos acolo în ultima perioadă și că e un exemplu de “Așa DA!”

Ce-ar trebui să mai învețe distinșii oameni de fotbal din Bistrița, care ar dori acum o combinație cu Voința, pentru a nu dispărea? Ar trebui să învețe că un an, doi, trei, nu înseamnă așa de mult în fotbal și că o ascensiune normală, de la zero, e mai bună decât una cu „heirupul” și cu tertipuri.

Augustin Danci