”Cea mai modernă bază sportivă a unui colegiu din România” nu e folosită cum ar trebui nici în timpul școlii, dar mai ales în vacanțe.

Aproape 7 milioane de euro a costat reabilitarea unei părți din Campusul Colegiului Liviu Rebreanu, care a inclus regazonarea terenului, acoperirea pistei cu tartan, renovarea sălii mari de sport și construirea unor alte spații pentru handbal, baschet, volei, atletism și alte ramuri sportive.

” Cea mai importantă lucrare din activitatea mea de primar tocmai s-a realizat”, declara primarul Ovidiu Crețu la finalul anului 2016, când a inaugurat obiectivul cu toată presa după el.

Din păcate, într-un an și jumătate de exploatare, se poate spune că acest obiectiv își atinge scopul doar pe jumătate.

Terenul cu gazon arată jalnic și nu este folosit pentru menirea lui, jocul de fotbal. Primăria nu vrea să monteze porți, pentru că ”fotbaliștii strică terenul”, iar ”elevii ar veni murdari și transpirați la ora de matematică”, așa cum a declarat directorul Suzana Gălățan.

Chiar și așa, fără fotbal, iarba arată ca pe câmp, în ciuda investițiilor realizate. Într-o zonă dinspre Bulevardul Decebal, apa băltește la fiecare ploaie și a deteriorat total gazonul, iar trifoiul a ieșit în voie pe toatăsuprafața terenului, prin covorul și straturile de scurgere la care s-a lucrat din greu.

În timpul școlii, pe gazon se mai desfășoară din când în când ore de educație fizică, însă elevii cei mai mulți intră în timpul pauzei, cu pătura, ca la iarbă verde, sau, cei mici, la o zbenguială caracteristică vârstei.

Din când în când, rar, elevii joacă fotbal acolo, de-a latul terenului, cu porți făcute din haine sau ghiozdane. Și asta doar după seria de articole apărute în sportulbistritean. ro, fiindcă înainte accesul era drastic limitat.

Pe pista de atletism se poate intra doar cu o legitimație specială emisă de conducerea liceului, însă tot după ce sportulbistritean.ro a semnalat că acolo aveau acces doar elevi ai liceului. Elevi care beneficiază și în prezent, doar ei,  de sălile create în incinta campusului.

Secțiile de performanță sau de amatori de la Liceul cu Program Sportiv sau alte grupări bistrițene nu au acces la sala de atletism sau la sala nouă, polivalentă, deși inspectorul școlar Dinu Onița crede că nu e normal să se întâmple așa. Însă ”directivele” vin de la Primărie și sunt întocmai executate de directorul școlii.

cof

În ”țarcul” acoperit cu beton și vopsit în albastru, au apărut panourile de baschet, după multă vreme în care acestea au lipsit. Însă pentru alte sporturi, spațiul e inadecvat, și în consecință, nefolosit.

Fotbalul pe teren redus, cel mai practicat sport de-a lungul timpului la Liceul Liviu Rebreanu, a dispărut aproape în totalitate. Elevii nu au nici măcar un teren pentru așa ceva, deși aproape toate școlile din județ au sintetice. Rar, când nu e ocupată cu alte activități din orele de educație fizică, elevii au șansa de a juca o miuță în sala nou construită.

Cu alte cuvinte, ”una dintre primele 10 baze sportive din Europa” pare să fie gândită, realizată și exploatată prost. Nu-și atinge scopul firesc, acela de a da posibilitatea nu doar elevilor de la Rebreanu, ci tuturor bistrițenilor de a face mișcare pe măsura contribuțiilor avute la realizarea ei.

Adrian Linca