Slavă Ție, Doamne, slavă Ție!

„…dacă rămâneți întru Mine și cuvintele Mele rămân în voi, cereți ceea ce voiți și se va da vouă” ”“ învățătură de la Hristos Cel înviat, dăruită credincioșilor prin cuvântul Evangheliei Sale.

Ne-am adus aminte de prezența lui Hristos în sufletele noastre, noi cei ce compuneam delegația de tineri fotbaliști ai Gloriei, prezenți la Hertzogenrath (Germania) cu ocazia turneului internațional de Paști, la începutul anilor 90.

S-a potrivit să câștigăm trofeul (nu singura dată), fiind aplaudați cu simpatie de publicul prezent și onorați de oficialități în festivitatea de închidere a competiției.

Dar favoarea ce ne-au făcut-o gazdele și care ne-a rămas pe deplin în amintire a fost prezența noastră și participarea la Sfânta împărtășanie în Biserica lui Hristos din Hertzogenrath. Cuprinși de evlavie, tinerii noștri au fost pătrunși de „Pecetea Darului Sfântului Duh”. Se vedea pe fețele lor o adâncă închinare la marele act al învierii. Minute în șir am rămas apoi pironiți pe treptele Bisericii, în admirația credincioșilor locali.

Într-o vreme, unul dintre aceștia (am înțeles, proprietarul carierei de piatră) ne-a adresat invitația la o masă pascală finanțată de domnia sa. Dar, pe când ne regrupam pentru plecare, un bătrânel scund și rotunjor ni s-a adresat cu câteva expresii ce conțineau și cuvinte românești: „Fost la Bârgău, un an în 43, ca adunător de fân pentru armată… Prins și Paștele… Frumos obiceiuri la voi… Țara frumos România…” Câștigasem turneul. Am fost aplaudați. Am fost primiți și priviți cu respect în Biserica Domnului. Masa pascală a fost o ofertă spontană, exclusivă și aleasă pentru noi.

Până la plecare însă, sufletele noastre L-au preamărit pe El, Hristos cel înviat întru pace și comuniune de iubire!

Hristos a înviat!