Nicolae Manea a jucat 5 ani la Gloria și a rămas în mintea suporterilor bistrițeni ca un fotbalist atașat de culorile alb albastre, cu un rol important în promovarea din 1990. De atunci și până acum, la Dej, Oradea, Piatra Neamț sau Rapid, peste tot pe unde a trecut, Manea și-a amintit mereu de bistrițeni și i-a ajutat în orice împrejurare. Zeci de juniori ai Gloriei au trecut prin mâna lui într-un moment sau altul și măcar i-a îndrumat spre zări mai bune, dacă n-a putut să-i țină aproape. Cu alte cuvinte, Manea e, cum s-ar zice, un om de treabă, un prieten al bistrițenilor de pretutindeni, chiar dacă e bucureștean get-beget.
La sfârșitul săptămânii trecute, Nae Manea a venit cu Rapid la Bistrița și a lăsat echipei lui Halagian un punct important în lupta pentru evitarea retrogradării. Oricât mi-ar sări în cap conducătorii Gloriei, nu pot să nu remarc dărnicia echipei lui Manea, care nu s-a mai forțat deloc în repriza secundă, după ce ne-a ascuns mingea în primele 45 de minute.
Cu un 11 metri aproape inventat, cu o minge pusă pe tavă de Bornescu la golul egalării bistrițene și cu un asistent mai mult decât favorabil Gloriei pe ata-cul oaspeților, echipa bistrițeană trebuia să se aleagă cu toate cele 3 puncte. Din partea lui Manea, spectator la masa presei după o suspendare din etapa precedentă, n-ar fi fost nici o problemă. Ba chiar a și spus-o franc la final: ”Eu v-am băgat în A, chiar eu să vă bag în B?!”. Mare om, mare caracter. Păcat de ai noștri, că s-au dovedit impotenți încă o dată.
Ultimele comentarii