Raoul Borșoș, vis împlinit: ”Totul a pornit de la Bistrița! Nu degeaba aici a fost capitala minifotbalului!”

Raoul, ți s-a îndeplinit visul, am devenit campioni mondiali la minifotbal….

Da, așa este. Am și spus public, la conferința de presă de dinaintea Campionatului Mondial. Bourceanu m-a cotit atunci și mi-a spus să definesc ce înseamnă succes. Și i-am spus că după părerea mea succes e locul 1.

Apoi am spus-o și după meciul amical cu Bulgaria, de la Bistrița, că vom deveni campioni mondiali și că vom putea spune că totul a pornit de la Bistrița. Și la plecarea spre Emirate, am spus tuturor că ne vom întoarce campioni mondiali.

E o mare bucurie pentru toată lumea. Cred că și pentru orașul nostru care nu degeaba a fost numit capitala minifotbalului. Aici a avut loc finala Campionatului Național dar și cel mai important cantonament al naționalei, în care unii dintre jucători s-au cunoscut pentru prima dată.

De unde a venit această încredere, pe ce te bazai?

În primul rând mă bazam pe faptul că antrenorii au o bază de selecție foarte mare. În România, minifotbalul este foarte dezvoltat. Sunt foarte multe echipe, sunt deja 20 de AJM-uri, sunt peste 3000 de echipe, 30.000 de jucători legitimați.

Cu siguranță, e cel mai practicat sport de la noi din țară. Dacă mergi în timpul săptămânii, între orele 7 și 23, găsești, pe 10-20 de terenuri din orice oraș, oameni care joacă minifotbal. Toată lumea joacă minifotbal și atunci, automat, apar și soluțiile pentru antrenori.

Al doilea motiv de încredere a fost, glumind, că m-am dus eu pentru prima dată cu naționala într-o astfel de deplasare mare. Am mai fost invitat și la europene, dar n-am mers. Acuma am zis că merg și mă întorc acasă cu titlul mondial.

Cum a fost organizarea, atmosfera…?

A fost impresionant! Eu am organizat câteva turnee la viața mea, dar nu mi-am imaginat așa ceva. A fost un stadion construit de la zero pentru așa ceva, pe o insulă artificială care acum doi ani nu exista. S-au cheltuit câteva milioane de euro cu acest turneu.

Șeicii din Ras Al Khaimah, la 100 de kilometri de Dubai, au dorit să promoveze zona și pe plan turistic. Și au investit foarte mult. M-au impresionat și echipele. Pe lângă câteva care apar la orice mondiale, echipe care vin mai mult în vacanță, au fost cel puțin 20 de echipe foarte bune și vreo 10 extrem de bune.

Toată lumea a fost impresionată de desfășurarea finalei. Ai mai crezut că putem întoarce meciul?

Am crezut până în ultimul moment. Am fost la toate meciurile în mijlocul galeriei. M-am și revăzut pe toate imaginile. În paranteză fie spus, meciurile au fost transmise în premieră pe două televiziuni de sport, Digi și Prima.

Într-adevăr, când mai erau 3 minute am început să am rețineri. Noi, suporterii români eram în jur de 100, suporterii Kazahstanului erau în jur de 2000. Dar când am marcat primul gol din lovitură de pedeapsă am simțit că o să egalăm. Iar așa bucurie ca la golul egalării n-am simțit niciodată în viața mea. Nici n-am mai putut să mă manifest, la un moment dat m-am blocat.

Jucătorii noștri, din campionatul bistrițean, au fost decisivi. Crezi că mai aveau loc și alții din întrecerea municipală?

Ca și la fotbal, și la minifotbal sunt 18 milioane de selecționeri. Și eu sunt unul dintre ei. Toată lumea își face propriile selecții. Inițial am spus că sunt jucători foarte buni în campionatul nostru și că mai puteau să vină unul sau doi în probe, ca să zic așa.

Dar, am ieșit campioni mondiali, nu mai putem spune nimic decât că Bejenaru a ales grupul bun. Având un campionat foarte puternic în spate, o să sper mereu că Bistrița o să fie tot timpul în vizorul antrenorilor.

Explică–ne de ce suntem grozavi la minifotbal? Suntem noi foarte buni sau nu dau alții o importanță atât de mare acestui sport?

E o întrebare care se pune frecvent. Minifotbalul a început serios în România în 2007, pe vremea lui Răzvan Burleanu. Deci avem deja 16 ani de minifotbal. Multe țări din zona noastră, cum ar fi Ungaria, Bulgaria, Cehia și altele au început și ele să-l dezvolte rapid.

Kazahstanul a avut ca primă pentru câștigarea campionatului 20.000 de euro de jucător, plus o casă fiecare, într-un cartier rezidențial din Astana. În SUA există de vreo 10 ani un turneu în care echipa câștigătoare ia un milion de dolari. Turneu care are loc de două ori pe an. Deci sunt foarte multe țări în care se practică acest sport la nivel înalt.

Putem face o paralelă cu handbalul, în care noi eram foarte tari acum 40-50 de ani, dar apoi toate țările au investit foarte mult și n-am mai reușit să ajungem la vârf. De altfel, ultimul titlu mondial la un sport de echipă a fost în 74, la handbal. Sper să nu avem aceeași soartă și să revenim la marele trofeu sau în jurul lui.

Eu cred că minifotbalul a ajuns deja la un nivel mare. Jumătate din echipele care au fost la acest mondial au deja federații naționale. Se investesc mulți bani și meritul minifotbalului românesc e unul foarte mare și n-ar trebui minimalizat. Minifotbal se joacă în toată lumea și se va juca din ce în ce mai mult.

Ne-ai spus de primele pe care le-au avut adversarii, spune-ne și despre primele pe care le-au avut ai noștri!

Nu e un secret, a apărut și în presă. Primele noastre au fost în jur de 1000 de euro de jucător. Trebuie să menționăm că federația a primit anul acesta de la minister o sumă destul de mică, de un miliard de lei vechi. Adică o sumă pe care au primit-o și alte sporturi care poate au 30 de sportivi, nu vreau să dau nume.

Vă dați seama că deplasarea în Emirate a fost foarte scumpă. S-a cheltuit cu fiecare jucător în jur de 4000 de euro și asta înseamnă o sumă de 60.000 de euro doar deplasarea și aceste prime. Și eu fac parte din comitetul executiv și, pentru prima dată, văd ce înseamnă un astfel de campionat, ce muncă e în spate. Și eu mă uitam până acum la televizor, la alte mondiale, de la alte sporturi și credeam că totul este despre jucători. Dar vă spun că în spate e o muncă titanică. Mai ales pentru noi, care ne autofinanțăm.

Acum am reușit să găsim doi sponsori mari, Catena și Superbet, fără de care ne era supergreu să facem această deplasare. Dar avem o mare speranță. Am fost personal, împreună cu domnul președinte Ioan Onicaș, la Elisabeta Lipă, președinta Agenției pentru Sport, și avem mari speranțe că băieții vor mai primi niște bani.

Nu știm încă sub ce formă, dar vor mai primi. S-a vehiculat și că vor primi rentă viageră, fiindcă sunt campioni mondiali, într-un sport recunoscut de minister, afiliat la toate structurile naționale și mondiale. Cred că avem tot dreptul să sperăm la asta. Doamna Lipă ne-a promis că face tot posibilul și așteptăm un răspuns până la finalul anului.

Impactul de imagine a fost imens. Cum credeți că puteți profita de cota aceasta mare de simpatie și popularitate?

Ne-au ajutat foarte mult televiziunile ceea ce ne-a făcut foarte vizibili. Am spus-o și în comitetul executiv că de acum începe greul. Am ajuns în cel mai înalt punct posibil și acuma trebuie să încercăm să păstrăm nivelul din toate punctele de vedere. Nu o să fie ușor, dar avem deja contacte cu firme noi, suntem pregătiți și noi ca federație să rămânem la cel mai înalt nivel.

La Bistrița, ai cam făcut tot ce era de făcut. Ce ambiții mai ai?

Da, am cam făcut de toate la Bistrița. Am început cu acea cupă în 2016, cu 64 de echipe. Mă gândesc la ceva și vă zic, în premieră, că vreau să organizez un turneu internațional. Nu știu sub ce formă. A fost meciul România-Bulgaria,  care a fost extrem de reușit, iar președintele federației bulgare, care e și președintele federației europene și cu care m-am întâlnit la acest Campionat Mondial, m-a felicitat și mi-a sugerat să mai organizăm ceva la Bistrița. A simțit și el emulația de aici, publicul bistrițean care este unic în țară.

Nu vreau să promit, dar sunt șanse mari ca în viitorul apropiat să facem un turneu european la Bistrița, poate că ne limităm la unul european că și atâta e enorm de mult. Nu pot să spun ce. Poate să fie un Chapions League, poate să fie un Nations Cup sau, cine știe, poate chiar un Campionat European. Nu spun nu, am discutat despre asta, nu știu ce o să facem dar promit că o s-o mai fac și pe asta.

 | 3.210 vizualizări

Author: Adrian Linca

Share This Post On

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *