Mulțumim, Mărioara!

Pe Mărioara Munteanu am avut onoarea s-o cunosc în urmă cu vreo doi ani de zile, când am profitat de șederea ei mai lungă la Bistrița pentru a-i lua un interviu. Și m-a surprins. Asta deoarece a reinventat pentru mine definiția cuvântului „sportiv”. Prin gesturi, prin atitudine, prin felul cum vorbea. Simplitate, modestie, bun simț. Și lista ar putea continua. Părea un om care-și face treaba excelent, fără a aștepta să fie ridicat în slăvi. Titlurile și medaliile cucerite n-au schimbat-o deloc, din contră, au ambiționat-o mai tare. Secretul ei a fost probabil unul ușor de intuit: și-a dat seama că nimic nu i se cuvine fără muncă! A renunțat, gândindu-se, pentru prima dată în viață probabil, la propria-i persoană.

Despre Mărioara am putea scrie pagini întregi. Ea a demonstrat cât a fost în activitate, a demonstrat tot ce era de demonstrat. Și-a demonstrat ei, antrenorilor, țării și, nu în ultimul rând, bistrițenilor. Pentru că Mărioara Munteanu, chiar dacă e din Galați, e mult mai bistrițeancă decât mulți de prin partea locului. A ridicat, odată cu greutățile din sală, greutățile vieții, a ridicat numele Bistriței în țară și în întreaga lume. Și pentru asta merită felicitările noastre.

Îți mulțumim Mărioara, pentru tot ce ai făcut pentru noi!