Știu cu câtă nerăbdare este așteptat acest material de concluzii la povestea de la Cluj-Napoca despre mirificul „sport alb”. Visurile s-au spulberat. România – Germania s-a terminat cu scorul, de acum cunoscut, de 1-4. Demoralizant, decepționant și nici măcar „2-3 cum s-a încheiat în februarie cu Cehia!”.
Mulți așteaptă aceste rânduri ca să mă „execute”, să-mi reproșeze și pe facebook – că la telefon au făcut-o deja! – să-mi ceară socoteală de ce țin invariabil cu fetele noastre! Vreau să le răspund, pentru ultima oară, că rămân un fan constant al echipei României! Simona, Monica, Irina, Alexandra și…Raluca și Andreea,/și altele care vor veni, sunt sigur!/ coordonate până aici de Alina Tecșor – merită cu prisosință această încredere!
Prefer să fiu considerat „un romantic târziu”, incorigibil, decât „o corabie la modă” ce-și adaptează velatura după cum „bate vântul”, fiindcă „dă bine să treci așa prin aceste vremi minunate – mira-s-ar lumea de ele!”. La anii mei, calea e dreaptă și fără întoarcere. Pentru un trai iluzoriu, mai bun, zice-se, nu voi abandona verticalitatea, credința în Dumnezeu, prietenia și încrederea în oameni, ca principii de viață, iar atașamentul meu față de aceste minunate fete se bazează pe convingerea că nu și-au spus încă ultimul cuvânt. Nici pe departe! Veți vedea!
Pentru România nu s-au înecat toate corăbiile! Firește, lupta se va relua la anul, tot în eșalonul II și voi spune, chit că mai enervez vreo câțiva, că speranța moare ultima!
Despre cele întâmplate la Cluj-Napoca trebuie să mai fac câteva precizări:
1. Organizatorii și publicul merită un PLUS ENORM! Civilizație, Curățenie – fizică și morală! – Patriotism fervent, plenar, dar decent și frumos exprimat, Iubire adevărată pentru Sportul alb și sportive, dincolo de culorile naționale!/ Atât Angie cât și Andrea au fost aplaudate la final, ca de altfel și fetele noastre/. Public SUPERB, CONSTANT – este vorba de peste 15000 de spectatori!
2. Simona a revenit în țară, după turneele din USA, rănită la talpa piciorului stâng – după cum ne-a povestit tatăl ei, Stere Halep – și s-a accidentat, căzând pe zgură, sâmbătă, tot la același picior, la gleznă. I-am văzut piciorul la conferința de presă. Umflat și tumefiat. Nicio clipă nu a spus că nu va juca duminică. Tocmai din respect față de țară și de numeroșii spectatori veniți să o vadă. Și-a făcut datoria cum și cât a putut, dar NU a abandonat!
3. Andrea Petkovic este una dintre cele mai mari luptătoare din circuitul WTA. Cunoscătorii adevărați știu ce spun. Cu prietenii de la masa presei am cronometrat. Între 5 și până la 2,5 secunde două schimburi complete de mingi! Ritmul acesta l-a menținut mai bine de 8 minute în setul 3 cu Monica!!! Nu-i deloc de mirare că în final a bătut-o, după 2 ore și 39 de minute!!!
Până și meciul de dublu, care oricum nu mai conta, nu a fost făcut cadou. A durat tot peste 2 ore! Fetele noastre au pierdut, la mare luptă. Da au fost învinse, așa este. Dar, de cine?! Germania este a patra „putere” în tenisul feminin, nu de ieri, de azi , ci de decenii! Noi am început să ne „dăm în bărci” după apariția Simonei și înjghebarea acestei adevărate prietenii dintre ea Monica, Irina și Alexandra! Să dăm ceasul înapoi. Doamna Virginia Ruzici – marea Doamnă a Tenisului Românesc – a conlucrat episodic cu Mariana Simionescu și apoi totul s-a terminat. După ani buni, Simona Halep a reaprins făclia speranței și…tot nu-i bine?!
4. Știu și-mi dau foarte bine seama cât de necesară era victoria de la Cluj-Napoca, cu atât mai mult cu cât și gimnastica a avut parte de o „sâmbătă neagră”. Oamenii au nevoie ca de aer, de victorii adevărate! Și ce poate fi mai palpabil decât un rezultat meritoriu, obținut prin luptă sportivă directă?! Viața noastră e cum e. Ternă, frustrantă, cu un orizont incert. De aceea este dorită și extrem de binevenită o victorie „la vedere”, obținută în urma unei încleștări de energii fizice și psihice nebănuit de mari! Este o „linguriță” de adrenalină de care se pare că avem astăzi mai mult ca orcând nevoie. La ultimele conferințe de presă, de aseară, mi-am dat seama că fetele știu unde au greșit, ce anume și cum trebuie remediat…dar aceasta înseamnă timp, o altă oportunitate și, probabil, un alt context…Viața, tinerețea lor e înainte. Este un cec în alb ce-l vor onora, fiți convinși!
5. Andre Agassi, marele campion american de tenis spunea cam așa, într-un interviu: „Filozofia în tenis e foarte simplă. Trebuie să dai întotdeauna mingea acolo unde nu este adversarul…Dacă prin absurd, intuiește și vine la întâlnire, atunci surprinde-l cu viteza, rotația mingii și unghiul loviturii. Nu da niciodată două lovituri la fel, una după alta! etc.” Inainte de Indian Wells, Simona Halep a avut parte de două săptămâni de antrenamente și discuții cu Andre și Steffi Graf, soția sa. Cum aș putea sau ați putea crede că ea nu a reținut nimic din toate acestea?
De aceea închei spunându-vă: Să avem răbdare, să avem credința că „soarele va veni și pe strada noastră”! Încă nu se lasă noaptea – oricât ar vrea unii! – vorba lui Nenea Iancu: „Aveți puțintică răbdare stimabililor”. Nu vi sa pare că merită? Vă îmbrățișez cu drag, pe toți prietenii și dușmanii mei. E prea frumos Sportul și în special Tenisul ca să-l maculăm cu micile noastre refulări, până la urmă nevinovate, de…cartier.
Le urez mult noroc și succes deplin fetelor, în competițiile dificile care stau să înceapă. Le voi fi cu tot dragul alături pentru că… MERITÄ‚!
Mircea Seleușan-Bătrânu
Ultimele comentarii