În decembrie `89 s-au schimbat multe în România. Pardon, din decembrie `89 pânã în prezent ar fi trebuit sã se schimbe multe în România. Încet, încet, lucrurile au evoluat pe toate planurile. Un lucru e cert însã, dupã pãrerea mea, mentalitatea nu s-a schimbat, s-a transpus doar în zilele noastre. Dupã sloganul „La vremuri noi, tot noi!”, existã astãzi acele perso-naje care stau în spatele birourilor, apar la sindrofii în costume de firmã, te privesc de sus cu convingerea cã nimeni nu-i mai schimbã din funcție și primesc câte o funcție onorificã pe undeva. Dar, mai ales, își dau cu presupusul, își exprimã pãrerea, convinși cã pãrerea lor conteazã, convinși cã sunt importanți. Deși domeniul de activitate al lor e cel economic, politic sau administrativ, au orizonturi mult mai largi. Adicã se pricep la toate și în special la sport. Criticã antrenorii, jucãtorii, conducerea, adicã îi criticã pe cei care fac ceva. Vasile Bar declara în urmã cu câteva sãptãmâni cã banca tehnicã trebuie schimbatã. Interesantã declarație, mai ales cã a fost spusã într-un interviu în care pãrea furios din cauza fiasco-ului de la echipã și acuza pe toatã lumea. Ba cã Palko era mai bun, ba cã nu se iau mãsuri împotriva celor ce nu joacã, ba cã Mocanu nu e bun… Aprecierile astea par fãcute așa, dupã ureche. Când compari ceva, trebuie sã o faci cu aceeași unitate de mãsurã, ori e clar cã echipa lui Palko era mult mai valoroasã și mai experimentatã decât cea a lui Mocanu. Deci comparația nu-și are locul. Oricum, Vasile Bar a fãcut pe analistul handbalistic, dar nu i-a prea ieșit. Pentru cã n-a fost un profesionist. A uitat cã, atunci când faci unele afirmații, trebuie sã le și argumentezi. Și cã nu poți calcula vina unui antrenor în procente, asta dacã nu vrei sã pari ridicol. La scurt timp a venit replica lui Mocanu. Replicã e puțin spus, cãci mai degrabã Mocanu l-a pus cu botul pe labe pe Bar. A fãcut ceea ce se cheamã un „contraatac-școalã” în sport. Diferența e cã el a fãcut-o la modul profesionist. Cu argumente. Și i-a și oferit lecții de handbal pe gratis. I-a explicat cum stã treaba cu jucãtorii care trebuie sã se încadreze într-o anumitã categorie de vârstã. Și i-a sugerat și cum ar putea atrage niște bani la echipã. Declarație „profi” din partea lui Mocanu. Dar,
dincolo de asta, a demonstrat cã are caracter. Și poate cã ne-a deschis și nouã ochii și ne-a dat un exemplu de urmat. Sã nu înghițim tot ce ne spun cei aflați în anumite funcții și sã nu plecãm capul când considerãm cã avem dreptate. Se numește mândrie sau coloanã vertebralã și e ceva pe care nu ar trebui sã ne-o poatã lua nouã, tinerilor din sport, din presã etc., cineva care dã declarații în costum, din spatele unui birou. Pare ridicol sã vorbești din postura asta despre un domeniu în care se lucreazã altfel decât într-o instituție, despre un domeniu în care se transpirã în trening și nu se stã într-un birou. Concluzia nu se poate trage acum, rãmâne de stabilit la finele campionatului sau poate nici atunci. Cert e cã Bistrița are ne-voie de oameni ca Mocanu, atât în sport, cât și în alte domenii. Dar, pânã una alta, ar fi bine ca cei care nu pot vorbi despre un fenomen în cunoștințã de cauzã sã tacã.
| 259 vizualizări
Ultimele comentarii