Fotbalul din Liga a IV-a e spectaculos. Golurile de la distanță, fazele de fotbal total create de jucătorii tehnici te fură. Te miri câteodată de ce e mai frumos decât cel văzut la televizor, din Liga I.
Apoi, dacă intri mai adânc în problemă, începi să-ți dai seama cine joacă în Liga a IV-a. Și răspunsul e cam crud. Vârfurile de generații de juniori, tineri fotbaliști talentați în perioada liceului, s-au oprit în fotbalul județean. Jucători de perspectivă pe atunci, din generațiile care au crescut de-a lungul timpului la Bistrița, au ajuns să evolueze duminica pe tarlalele din comunele județului, pentru o primă de câteva sute de mii sau pur și simplu din plăcere. Văzând preluările cu exteriorul ale lui Șomodi, driblingurile în viteză ale lui Iacob (exemplele sunt întâmplătoare, mi-au rămas în minte de la meciul de duminică) nu poți să nu te întrebi cum de acești jucători n-au ajuns mai sus. Nu poți să nu te întrebi cum de au rămas la nivelul de amatori, în condițiile în care importăm jucători care știu să lovească mingea cu un singur picior, în condițiile în care vedem nulități care dispar de la o etapă la alta, în Liga I.
E adevărat că se joacă la alt nivel, e adevărat că nu poți trece ca printre jaloane în prima ligă. Dar e la fel de adevărat că nimeni nu poate nega calitățile, talentul jucătorilor din județ, calități care s-au pierdut pe parcurs, care răbufnesc, din păcate, doar în fața unor țărani cu palma aspră, veniți duminica să vadă fotbal.
Pe mulți dintre ei, cei la care le pun numele în ziar, îi cunosc, unii sunt din generație cu mine, alții sunt mai mici. Nu le știu povestea însă, nu știu motivele pentru care nu au ajuns fotbaliști. Poate unii au motive întemeiate, poate unii n-au vrut, poate unii n-au putut. E tristă însă ideea în sine. E trist că, din toată masa de selecție, din toți copiii talentați pe care îi are Bistrița și România, puțini ajung să-și valorifice talentul cu care au fost înzestrați. Asta, în condițiile în care România nu mai are națională, în condițiile în care cluburile nu mai au jucători valoroși, în condițiile în care fotbalul românesc nu mai produce aproape nimic.
Prinși în scandaluri unii cu alții, furați de declarațiile de prin ziare, preocupați să acuze ziariștii că le vor răul, oamenii de fotbal din România au uitat de obiectul muncii. Au uitat scopul în sine al activității, acela de a construi, de a descoperi, de a închega și de a le arăta ceva microbiștilor.
Da, poate că și noi, ziariștii, suntem de vină că prezentăm mai mult mondenitățile, bețiile jucătorilor și declarațiile abjecte ale conducătorilor de club. Poate și noi, puținii ziariști bistrițeni care avem tupeul să spunem ce gândim, suntem de vină. Dar înainte de asta, e vina voastră, a oamenilor de fotbal. E vina voastră că nu ne dați marfă de scris, e vina voastră că nu am văzut la Bistrița, pe stadion, de nici nu știu câtă vreme, un talent local care să ne facă să vibrăm la meciurile Gloriei. E vina voastră că acești copii își irosesc talentul printre știuleții de porumb, pentru că talentul lor nu corespunde intereselor personale ale antrenorilor, ale agenților sau ale președinților.
Noi ne-am obișnuit să ne acuzați și să ne amenințați de fiecare dată când nu vă convine ce scriem.
Voi, în schimb, adormiți seara cu conștiința împăcată că v-ați făcut datoria față de fotbal? Ar fi interesant de știut răspunsul.
Ultimele comentarii