"Din Helada rătăcit-a mitul vechilor eroi…" – George Coșbuc

Nimic mai potrivit pentru a ne introduce în spiritul olimpic acum, la puțin timp până la cea de a XXIX-a ediție a Jocurilor Olimpice moderne de le Beijing (8-21 august). Este o ediție care va desemna la scara întregului mapamond cei mai moderni eroi, în cel mai pașnic „război”.

Din totdeauna lumea a avut nevoie de eroi. Ei sunt pilde de moralitate. Poate de aceea, cu 27 de secole în urmă, regele Ifitos al Elidei, scrutând Grecia aflată în cumplite suferințe din pricina luptelor fratricide, la sfatul oracolului de la Delphi pregătește restabilirea jocurilor în cinstea lui Zeus (Olimpianul). Ifitos și Licurg (regi ai cetăților rivale: Atena și Sparta) semnează un pact de pace ce va dăinui peste ani și care obligă părțile ca pe timpul Jocurilor să instaureze un armistițiu și interdicția armelor în altis (pădurea sfântă, sanctuar a lui Zeus).

Astfel, „miracolul grec”, în timp ce construia Parthenonul, inventa dialectica și exersa democrația, a organizat cu regularitate de 12 secole, cu fast monumental, serbările atletice din Olympia (cele mai importante) sau Corint sau Delphi sau altele”¦ pitice.

Între Alfeus și Kladeus, la poalele „muntelui” Kronos, Jocurile din Olympia erau cele mai rânduite prin repetabilitatea lor la fiecare patru ani, prin ordinea stabilă a programului și ceremonialului, prin protocolul desfășurării probelor de alergări, pentatlon, pugilat, pankration, curse de care și altele.

Olympia, parc gimnastic și de exercițiu mintal, prin pulberea căreia au pășit Socrate, Thales din Milet, Pitagora și Herodot, constituia deopotrivă loc de pelerinaj, școală de virtute, muzeu unde au expus vestiți sculptori ca Fidias și Miron, loc iradiind lumină și înțelepciune.

Se adunau aici la marele eveniment peste 300.000 de oameni, din toate zările influenței grecești. Vizitatorii, majoritatea bărbați, atleți dar și pelerini, negustori cu tarabe, dar și oratori politici, poeți și filozofi. Agonul întrecea cu mult caracterul strict sportiv.

Jocurile erau atașate de cultul unei divinități sau a unui erou. Întreaga manifestare purta pecetea sacralității, inima arealului de manifestare a mulțimii îl reprezenta templul lui Zeus.

Primele Jocuri aveau loc într-o singură zi. Apoi pe o durată de cinci zile, din care trei erau dedicate întrecerilor, prima ceremonialului de deschidere cu depunerea jurământului și ultima de sărbătorirea eroilor victorioși.

Juriul (hellanodikes), compus din 10 membri aleși din rândul persoanelor cu prestigiul moral al imparțialității, avea destinația întregii organizări a Jocurilor. Existau reguli și ordine. Încălcarea însemna sancțiuni drastice.

Atleții, actorii principali, erau reprezentanți ai diverselor așezări din lumea greacă, oamenii liberi, de familie bună, care îmbrățișau atletica și care se supuneau rigorilor pregătirii olimpice.

Câștigătorii întrecerilor erau primiți în cetatea de origine cu mare fast, prin dărâmarea unor secțiuni din zid ca o recunoaștere a valorii și a inutilității zidului în apărarea cetății, când ai asemenea eroi.

Pervertite odată cu trecerea anilor, Jocurile se degradează prin violență și înșelăciune.

La sfatul filozofilor, împăratul Teodosie I suprimă Jocurile în anul 394 d. Ch. Invazia goților, cutremurele, inundațiile și vandalismul trimit în istoria îngropată Jocurile antice. Vor trece multe alte secole până când ele vor reînvia, trimițând în
splendoare lumea civilizată a zilelor noastre.