Ce au făcut fostele glorii ale handbalului bistrițean la „reunirea lotului”? Aproape jumătate de secol de la întâia promovare în „A”!

Astăzi, la Sala Polivalentă din parc, s-au reunit fostele glorii ale echipei Metalul Bistrița, jucători care, în anii ’80, au făcut parte din primul fenomen handbalistic al orașului cu real impact.

S-au marcat 40 de ani de la prima promovare a unei echipe de handbal din Bistrița pe cea mai înaltă treaptă națională, foștii handbaliști prezenți la eveniment fiind premiați simbolic de Direcția Județeană pentru Sport.

Alexandru Uiuiu a fost singurul care a luat cuvântul dintre foștii jucători. Pe lângă clasicele „cuvinte de bine” și mulțumiri, sau succinte depănări ale succeselor avute în acele vremuri, a punctat foarte interesant, în antiteză cu actualul parcurs de cel mai înalt nivel al fetelor de la Gloria, cât de puțin mediatizate au fost reușitele lor și că, de fapt, multă lume nici nu cunoaște cu adevărat mare parte din momentele culminante și performanțele obținute. Prea puțini au fost cei care au consemnat și păstrat, pentru cunoștințele viitoarelor generații bistrițene, diverse momente din acea vreme. „Vă dați seama: există doar vreo trei poze cu noi de atunci ”, puncta acesta.

Nu s-a trecut cu vederea lipsa celor care au contribuit la performanțele acelei vremuri, dar au plecat dintre noi, ținându-se un moment de reculegere în memoria acestora: Ioan Palko, Vasile Avram, Ștefan Lucaci și Iuliua Lupui (componentul formației secunde a celor de la Metalul). Într-o notă similară, nu se mai știe nimic de Tiberiu Cojocaru, component si jucător de baza al echipei in perioada 1985- 1990, fapt ce i-a întristat pe cei prezenți astăzi.

La final s-a făcut și celebra poză de grup. „La cealaltă poartă! Hai să recreăm celebra poză în echipamente roșii!” s-a auzit de undeva. „Băi, eu nu eram sezonul ăla la voi! Ce să recreăm?!” ținu să precizeze un coleg. „Aia să fie cea mai mare problemă!” finalizează un altul în timp ce grupul se apropie de poarta cu pricina.

Rândul de sus: Vasile Mureșan, Ioan Sabău, Vasile Moldovan, Constantin Pânzaru, Iosif Feier, Dan Marin, Alexandru Uiuiu, Martin Lochner, Sorin Giurgiuca, Ioan Țetcu, Ion Aldica

Rândul de jos: Macedon Țărmure, Doru Șfagău, Sorin Șinar, Dumitru Furdui, Liviu Bălan, Teodor Irimieș, Pavel Bejan

La fel ca și „chefurile celor tineri din ziua de astăzi”, distracția și socializarea nu s-au terminat odată cu încheierea evenimentului principal. „After-party-ul” s-a ținut în centrul orașului, unde gazdă a fost nea Jimmy (nr. Vasile Jimboreanu), care fusese amintit de Uiuiu la Sala Polivalentă pentru contribuția sa deosebită la mediatizarea și susținerea performanțelor echipei Metalul din acei ani, precum și pentru conservarea acestora pentru posteritate.

În spațiul unde este amenajat fondul documentar al reputatului fost jurnalist local, băieții au continuat să-și amintească cu plăcere de acea perioadă a Metalului, iar nea Jimmy le-a făcut un tur al fondului său arhivistic, focusându-se cu precădere pe părțile unde erau expuse sau păstrate materialele cu privire la ceea ce astăzi a fost pe buzele tuturor: handbalul.

Pentru „amuzamentul” cititorilor noștri, dar și pentru nostalgicii acelei ere a handbalului bistrițean, am realizat un scurt colaj cu jucătorii pe care am reușit să-i prindem „la o vorbă”. I-am rugat să nominalizeze numele unui fost coleg de la Metalu’, primul la care se gândește atunci când vine vorba de diverse aspecte legate de handbal și nu numai…

Tiberiu Titieni

 | 4.100 vizualizări

Author: Adrian Linca

Share This Post On

3 Comments

  1. Băieți formidabili toți ! Ne aducem aminte de bombele lui Macedon, Dan Marin ,Vasile Avram …etc .
    Ioncsi Palko antrenor …
    O tempora …!

    Post a Reply
  2. Am un top personal:
    – ‘cel mai meseriaș… ‘ Aldica
    – ‘responsabil cu glumele’- Irimeș
    – ‘mereu în întârziere ‘ Giugiuca
    – ‘cel care merita mai mult…’- Aldica
    Cu permisiunea voastră adaug încă o categorie: ‘ cel mai talentat genetic și tehnic ‘ Irimeș.

    Cu ceilalți nu am împărțit vestiarul, însă știu că au fost jucători și coechipieri excelenți. Nivelul diviziei A înainte de ’89 era foarte ridicat.

    Vă salut și vă respect, colegilor.
    🙂

    Post a Reply
  3. Vreau să mulțumesc fostilor colegi pentru vorbele faine și să va spun că pentru mine fiecare dintre voi ați fost și sunteți și sunteți unmarul UNU !Cu respect ,Irimies !🙌

    Post a Reply

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *