Chiar dacă pe plan național ciclismul ia un ușor avȃnt ca sport de competiție È‹n deceniul patru al secolului trecut, pe lȃngă o serie de curse noi, a unui campionat național cu participări internaționale, lansarea marii competiții „Turul Romȃniei” (È‹n 1934), totuși influența acestora nu creează o emulație È‹n zona noastră, precum s-a È‹ntȃmplat cu atletismul, fotbalul sau handbalul.
Nici È‹n prima etapă de după al doilea război mondial nu se È‹nregistrează la noi acel impuls organizatoric È‹n ce privește ciclismul ca È‹ntrecere sportivă, cu toate că obiectul bicicletă devenise tot mai răspȃndit, aproape È‹n fiecare familie, dar ca mijloc de transport. Chiar și cu sporirea asociațiilor sportive, ciclismul se afla ca ramură de sport inclusă È‹n rȃndul celor practicate. Doritori se pare că ar fi fost, lipseau È‹nsă factorii de inițiativă, organizatorii. Grăitor este o notă – CICLISM – apărută la 28 mai 1955, È‹n ziarul raional bistrițean: „ÈŠn cinstea Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, a fost organizat alături de alte multe competiții sportive și un concurs popular de biciclete din oraș cu un număr de 6 etape. Etapa È‹ntȃia a avut loc la 22 mai. Următoarele etape se vor succede după cum urmează: Etapa doua la 5 iunie, etapa treia la 29 iunie, etapa patra la 3 iulie, etapa cincia la 24 iulie, etapa șasea la 7 august. Distanța indicată pentru concursul popular de biciclete din oraș este È‹ntre 10-20 km și pot participa oameni ai muncii È‹ntre vȃrsta de 16-25 ani care dețin biciclete. ÈŠnscrierile la acest concurs se fac la CCFS raional Bistrița.
Trebuie arătat È‹nsă, că etapa È‹ntȃia a acestui concurs, nu a fost bine organizată de către colectivele sportive din oraș. Numărul mic de participanți la această etapă dovedește dezinteresul de care dă dovadă conducerea colectivului sportiv „Progresul” È‹n frunte cu tovarășul Bumbu Pavel care nu s-a străduit să-și È‹ndeplinească cu conștiinciozitate sarcinile pentru ca această etapă să se desfășoare la nivelul cerințelor. CCFS Raional Bistrița va trebui să ia de urgență măsuri È‹mpotriva unei astfel de munci de mȃntuială È‹n organizarea competițiilor sportive.”
**
ȘI TOTUȘI…
Poate și pentru impulsionarea asociațiilor sportive bistrițene È‹n dezvoltarea È‹ntrecerilor cicliste, Bistrița este inclusă È‹n circuitul competiției internaționale „Turului ciclist al Romȃniei”, ediția a IX-a (a VI-a de după război), Ion David consemnȃnd È‹n ziarul raional „Avȃntul”, din 24 septembrie 1955: „Azi, sȃmbătă, È‹n jurul orei 13, străzile centrale ale orașului nostru vor fremăta din nou ca și È‹n ceilalți ani, la celelalte ediții ale turului ciclist al RPR.
Acest grup de cicliști, fruntași ai pedalei din țara noastră, vor face un șprint și È‹n orașul nostru, spre satisfacția noastră și a celor care vor primi o binemeritată bonificație È‹n minute și secunde.
E lesne de È‹nțeles că È‹n Piața „I.V.Stalin”, va fi o animație deosebită.
Oamenii muncii din raion și oraș vor trebui să facă o primire entuziastă acestui lot de cicliști, care deși nu așa numeros (67) ca la precedentele ediții (care depășeau 100), reprezintă totuși È‹n cea mai mare măsură valorile autentice ale ciclismului nostru.
Trecerea cicliștilor din circuitul RPR (celei de a 5-a ediții) prin raionul și orașul nostru, este așteptată cu justificată nerăbdare.
Deși va fi vorba de un spectacol de scurtă durată, totuși va trebui să manifestăm tot entuziasmul nostru față de fruntașii pedalei din țara noastră, care au luptat pȃnă aici cu drumul lung și greu, cu urcușuri deosebit de dificile pe alocuri.
Nu trebuie să uităm faptul, că vom putea vedea È‹n persoană pe ciclistul nr. 1, pe nume Constantin Dumitrescu, care pe malurile Nilului È‹n È‹ndepărtatul Egipt, a luptat pentru cȃștigarea tricoului galben cu cicliști de valoare mondială, reușind chiar să-l poarte etape È‹ntregi.
Dar pe lȃngă el vom vedea și pe alți fruntași ai pedalei”.
Autorul articolului se folosește de prilej, venind È‹n continuare și cu sugestii – constructive È‹n ce privește dezvoltarea ciclismului sportiv:
„…După acest eveniment sportiv cu multiple semnificații, ne È‹ntrebăm cu justificată pretenție, dacă n-ar putea să inspire colectivele sportive cu posibilități, la È‹nființarea secției de ciclism È‹n cadrul lor, cum sunt: „Progresul” și „Voința” – Bistrița.
Dacă colectivelor sportive le lipsește inițiativa de organizare a concursurilor cicliste, un grup de copii È‹n fiecare duminică le-o sugerează prin disputa ciclistă È‹n care se angajează È‹n pauza meciurilor pe pista stadionului.
Consiliile de conducere ale colectivelor sportive, vor trebui să-și transforme radical concepția despre sport, prin È‹nființarea unor secții puternice de ciclism, prin concursuri de biciclete de oraș, ulterior de curse, pe categorii de vȃrstă, care avem certitudinea că le-ar aduce mai multă satisfacție decȃt aceea singură la care se gȃndesc și o admit – fotbalul.”
Ceva, ceva, legat de popularizarea acestui sport aflat È‹n devenire la noi, se face, după cum vedem. Totuși, de la agrement sau delectarea făcută de copii È‹n pauzele meciurilor de fotbal și pȃnă la adevăratele competiții cicliste la noi mai este cale…
Vasile Jimboreanu
Ultimele comentarii