Cabana CSM de la Piatra Fântânele, renovată recent, a fost construită în 1982, la baza pârtiei de bob. Constantin Sănduță, fostul președinte al CJEFS-ului, adică al structurii care conducea sportul județean înainte de Revoluție, povestește cum a apărut această cabană și ce s-a întâmplat cu traseul de bob.
Domnule profesor, care e istoria acestei cabane de la Piatra Fântânele?
Prin anii 68, un secretar de partid, la o plenară, ne tot lua la rost zicându-ne că pică munții pe noi și că nu suntem în stare să facem nimic pentru sporturile de iarnă. Omul nu prea se pricepea la sport, dar avea dreptate. Am început să alerg prin județ, pentru a identifica locuri potrivite pentru așa ceva. Am fost peste tot și am ajuns la concluzia că în zona Colibița ar fi locurile cele mai potrivite. Însă drumurile de acces lipseau și ne-am dat seama că nu vor apărea degrabă. Atunci am ales Piatra Fântânele. Mai întâi ne-am gîndit la zona care se numește Măgura Calului și care se află undeva la ieșire din localitate, pe partea stângă. Însă, după ce baronul Misiuga a venit cu ideea și a pus în practică hotelul Dracula, ne-am gândit că cel mai potrivit loc ar fi în apropierea acestuia. Astfel, prin 1982 a apărut această cabană, care nu s-a vrut a fi vreun model estetic deosebit, ci era gândită inițial ca un spațiu de cazare pentru muncitorii care lucrau acolo.
Domnule Sănduță, ca șef al sportului dinainte de 90, ce idei mai aveați pentru Piatra Fântânele?
Baza de pregătire și agrement de la Piatra Fântânele era un proiect important pentru județ. Vroiam să facem acolo și o trambulină, dar și terenuri de fotbal. Aveam chiar o suprafață de teren, undeva pe drumul care merge la actuala cabană a LPS, teren pe care l-am pregătit pentru fotbal. Însă, în elanul revoluționar de după 90, s-au construit case acolo.
Există o legendă care spune că pârtia de bob nu putea fi niciodată funcțională pentru că nu putea fi trasă apă acolo, sau că virajele nu au fost bine calculate….
Astea sunt justificările unor trântori, care după Revoluție au preferat să joace table prin birouri în loc să iasă pe teren și să ducă mai departe aceste proiecte. Apă se putea trage ușor, dovadă fiind cabana de la baza pârtiei, care are apă. Iar virajele au fost calculate de un proiectant care a studiat pârtii asemănătoare în RDG și Polonia, pârtii funcționale.
De câți ani credeți că mai aveați nevoie pentru a duce la bun sfârșit ce ați început acolo?
Un an. Într-un an terminam totul. Telescaunul a fost gata în iarna lui 89, iar pârtia de bob era gata pe o porțiune de 400 de metri din 1200. Vroiam să umplem și șanțurile dintre pârtii, în așa fel încât să avem o contrapantă acolo. Și mai erau multe alte idei. Din păcate, repet, trântorii de după 90, care încearcă acum să denigreze ce s-a făcut atunci, n-au mai reușit nimic.
Cabana CSM de la Fântânele, refăcută cu 3 miliarde
Cabana Clubului Sportiv Municipal, aflată la baza pîrtiei de la Piatra Fântânele, a trecut recent printr-un proces de modernizare în urma căruia arată ca nouă. Lucrările au fost executate de firma Terra Nostra, administrată de familia prefectului Cristian Florian și au costat în jur de 3 miliarde de lei vechi, bani plătiți din conturile ministerului. Camerele arată acum ca de hotel, mobilierul este nou și modern, bucătăria a fost complet utilată iar sala de mese te duce cu gândul la un restaurant de clasă, nu la o cabană pentru sportivi.
Totul strălucește și este administrat perfect de Mihai Iușan, cel care s-a ocupat ca nimeni altul de această cabană în ultimii ani. S-a mărit numărul de locuri de la 28 la 30, a apărut o plasmă nouă, un calculator și tot ce este nevoie pentru ca sportivii să poată susțină un cantonament la nivelul anului 2011. Din păcate însă, pârtia nu este funcțională, telescaunul nu funcționează, iar drumul din strada principală și până la cabană poate fi parcurs doar pe jos.
Adrian Linca
Ultimele comentarii