S-a rupt din nou Dealul Cocoș! Ne putem lua adio definitiv de la pârtia mare!

O mare alunecare de teren a avut loc recent în partea de sus a pârtiei Cocoș. Peretele abrupt s-a rupt în două, formându-se un crater de aproape doi metri, pe jumătate din lățimea pârtiei. Alunecarea a fost mascată de zăpada adunată acolo cu tunurile dar acum, când începe să se topească, zona pare de-a dreptul înfricoșătoare.

Dacă în parte de jos, pe pârtia mică aproape că se poate schia și astăzi, partea de sus e greu de crezut că se va mai amenaja vreodată. Dealul a mai fost consolidat o dată, cu aproape 200.000 de lei, deasupra lacului, în urma unei alunecări de teren produsă în 2018.

Atunci, primarul Ovidiu Crețu declara:

”S-a făcut constatare la fața locului, s-a văzut o alunecare la 30-40 de metri mai sus de lacul de acumulare. Nu s-a făcut nicio defrișare în zona respectivă. Cauză naturală! Vom face un studiu de fezabilitate care să ne spună ce avem de făcut acolo, urmând ca proiectarea și execuția să fie apoi într-o singură tranșă. Nu este o problemă stabilitatea dealului, Dealul Ghinzii este stabil, este pășune acolo de când lumea, s-a împădurit în ultimii 50 de ani. Am făcut studiu geo, ne-a dat stabilitate. A apărut această curgere aici, este un fenomen natural la care trebuie să găsim rezolvare. Pârtia e în garanție, dar nu și la fenomenul acesta. Dacă făceam studiu geo pe metru pătrat pe 270 de hectare ne-ar fi costat 2-3 milioane, jumătate din investiție. N-am făcut, ne-a costat. Poate o să se mai întâmple în viitor”.

 | 9.801 vizualizări

Author: Adrian Linca

Share This Post On

6 Comments

  1. Iata motivul foarte exact prin care pesedeul a luat un pumn in gura (STAMPILA) la alegerile locale din septembrie. Plantati dracului copaci si vindeti instalatia la bargovenii de pe Bistricioru. Batar are varful ala ceva inaltime cat de cat. Aici te aduce incapatanarea bolnava a unui edil. ALUNECARI sunt investitiile sale si o iau la vale.

    Post a Reply
  2. Partia a plecat, cum era de asteptat, dar telescaunul a ramas. Daca pleaca si telescaunul cine plateste pagubele unei investitii idioate si faraonice?
    Tot versantul Codrisor si Cocos este format dintr-un strat gros de argila instabila asezat pe um munte de marna. Cand argila e ingreunata si imbibata cu prea multa apa care ajunge la marna se formeaza o pelicula de alunecare si o ia la vale. Asa s-a intamplat si cu partia din Codrisor, deasupra strandului la 2 ani dupa ce au defrisat si au smuls cioatele din radacina cu dinamita. Asa era sa se intample si in 72 la inundatii cand am fost la un pas ca versantul Codrisor sa inchida valea la stadion si sa ne dam cu barca pe centru. Dar minti imbaxite de prostie si ingamfare ca a Cretului nu au vrut sa auda de aceste realitati. A vrut sa faca centura prin Codrisor.

    Post a Reply
  3. Pe Bistrița-n jos,
    Pe un mal frumos,
    Radu-vodă trece,
    Cu tovarăși zece,
    Nouă stânași mari,
    Vice și primari
    Și cu Crețu zece
    Care-i și întrece.
    Merg cu toți pe cale
    Să aleagă-n vale,
    La o răspântie,
    Loc pentru pârtie.
    Iată, cum mergeau
    Că-n drum ajungeau
    Pe-un biet ciobănaş
    Din fluier doinaş,
    Şi cum îl vedea
    Domnul îi zicea:
    “Mândre ciobănaş,
    Din fluier doinaş!
    Pe Bistrița-n sus
    Cu turma te-ai dus,
    Pe Bistrița-n jos
    Cu turma ai fost
    Nu cumva-ai văzut
    Pe unde-ai trecut
    Un dâmb părăsit
    Şi neisprăvit
    Un deal surupat,
    De schi echipat?”
    “Ba, doamne, am văzut
    Pe unde-am trecut
    Un deal surupat
    De schi echipat
    Struții cum îl văd,
    La el se reped,
    Ca la un pustiu,
    Pe care îl știu.”
    Cât îl auzea,
    Radu-nveselea
    Şi curând pleca,
    Spre deal apuca
    Cu nouă domni mari,
    Vice și primari
    Și cu Crețu zece,
    Care-i și întrece.
    „Iată dealul meu!
    Aici aleg eu
    Lângă răspântie
    Loc pentru pârtie.
    Așa, stânași mari,
    Vice și primari,
    Curând vă siliţi
    Lucrul de-l porniţi,
    Ca să-mi ridicaţi,
    Aici să-mi duraţi,
    Dincolo de baltă
    Pârtie înaltă
    Cum n-a mai fost altă,
    Că vă dau averi,
    Și vă fac boieri,
    Iar de nu, apoi
    Ca să scap de voi,
    Vă îngrop de vii
    Chiar în temelii!”
    Meșterii grăbeau,
    Sforile-ntindeau,
    Locul măsurau,
    Şanţuri largi săpau,
    Şi mereu lucrau,
    Stâlpii ridicau,
    Dar stâlpii cădeau.
    În primul an iar
    În al doilea iar
    În al treilea iar
    Lucrau în zadar!
    Radu se mira
    Ş-apoi îi mustra,
    Ş-apoi se-ncrunta
    Şi-i amenința
    Că-i pune de vii
    Chiar în temelii!

    (Cf. Legenda Meșterului Manole)

    Post a Reply
  4. Ovidiu Crețu a pățit exact ca Alexis Zorba, atunci când i s-a prăbușit funicularul: Hey boss, did you ever see a more splendiferous crash?

    Post a Reply
  5. Administrația locală de ce nu se autosesizează și nu cere socoteală factorilor implicați conform legii?
    Vedeți Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii

    Art. 6. – (1) Obligaţiile privind asigurarea cerinţelor fundamentale prevăzute la art. 5, în toate etapele prevăzute la art. 2, revin factorilor implicaţi, potrivit responsabilităţilor fiecăruia stabilite în condiţiile legii.

    (2) În sensul prezentei legi, factorii implicaţi prevăzuţi la alin. (1) sunt: investitorii, proprietarii, administratorii, utilizatorii, executanţii, consultanţii, supervizorii, cercetătorii, proiectanţii, verificatorii de proiecte atestaţi, experţii tehnici atestaţi, auditorii energetici pentru clădiri atestaţi, responsabilii tehnici cu execuţia autorizaţi, diriginţii de şantier autorizaţi, producătorii/fabricanţii de produse pentru construcţii, reprezentanţii legali ai acestora, importatorii, distribuitorii de produse pentru construcţii, organismele de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru construcţii, organismele de evaluare tehnică europeană în construcţii, organismele elaboratoare de agremente tehnice în construcţii, laboratoarele de analize şi încercări în construcţii, universităţile tehnice şi institutele de cercetare în domeniul construcţiilor şi asociaţiile profesionale de profil.

    (3) În sensul prezentei legi, în cazurile construcţiilor finanţate din fonduri publice, inclusiv al celor finanţate în baza unor acorduri sau împrumuturi externe ori similare în care consultanţa sau asistenţa tehnică este obligatorie în sarcina investitorului ori a beneficiarului, operatorul economic de consultanţă specializat, respectiv consultantul sau supervizorul, devine factor implicat în sensul alin. (1) pentru etapele prevăzute în contractul de consultanţă ori asistenţă tehnică, iar responsabilităţile aferente etapelor respective îi revin conform legii, în solidar cu proiectanţii şi executanţii.

    (4) În cazul construcţiilor finanţate din fonduri publice în care investitorul sau beneficiarul încheie contracte de asistenţă tehnică, consultanţă ori supervizare, responsabilitatea asigurării cerinţelor fundamentale pentru toate sau unele dintre etapele prevăzute la art. 2 revine operatorului economic de consultanţă specializat, în condiţiile clauzelor contractuale şi ale prevederilor art. 7 alin. (2).

    Art. 7. – (1) În contractele care se încheie ori, după caz, în dispoziţiile sau în autorizaţiile ce se emit, factorii prevăzuţi la articolul precedent sunt obligaţi să înscrie clauzele referitoare la nivelul de calitate al construcţiilor, corespunzătoare cerinţelor, precum şi garanţiile materiale şi alte prevederi, care să conducă la realizarea acestor clauze.

    (2) În contracte nu se pot înscrie niveluri şi cerinţe referitoare la calitate inferioare reglementărilor în vigoare, cu privire la cerinţele prevăzute la art. 5.

    (3) Perioada de garanţie se prevede în contractele încheiate între părţi, în funcţie de categoriile de importanţă ale construcţiilor stabilite potrivit legii, şi va avea o durată minimă, după cum urmează:

    – 5 ani pentru construcţiile încadrate în categoriile de importanţă A şi B;

    – 3 ani pentru construcţiile încadrate în categoria de importanţă C;

    – 1 an pentru construcţiile încadrate în categoria de importanţă D.

    Perioada de garanţie se prelungeşte cu perioada remedierii defectelor calitative constatate în această perioadă.

    Post a Reply
  6. Tot versantul Codrisor si Cocos este format dintr-un strat gros de argila instabila asezat pe um munte de marna. Cand argila e ingreunata si imbibata cu prea multa apa care ajunge la marna se formeaza o pelicula de alunecare si o ia la vale.
    Daca va uitati cu atentie LA fotografi, puteti observa ca alunecarea s-a produs de la nivelul unui dren. Este ca si mecanismul de producere a unei avalanse cand traversezi o panta incarcata de zapada si sub urmele tale zapada porneste la vale pentru ca ai intrerupt legatura in placa de zapada. Cat timp apa din ploaie sau zapada s-a scurs pe partie a spalat si a facut mizerie la suprafata. In momentul in care ai facut aceste drenuri transversale permitand apei de la suprafata sa patrunda adanc in stratul de argila ai facut cea mai mare prostie posibila care a avut o consecinta inevitabila: alunecarea pe pelicula de apa care a ajuns pe marna. Aceste drenuri trebuiau facute ca o canalizare in care ajunge apa de suprafata si e dirijata undeva in afara partiei fara sa patrunda in sol. Si bineinteles ca o conditie esentiala era inierbarea partiei care trebuia facuta pe pamantul bun care s-a curatat de pe partie si s-a dus prin oras, nu pe argila si bolovani.

    Post a Reply

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *