Noi ne facem că vă plătim, voi vă faceți că munciți! Este cea mai conoscută și folosită lozincă la nivel de copii și juniori. Ea ține loc de strategie și reprezintă nivelul maxim de atenție care se acordă educației și formării tinerilor jucători. Obligativitatea obținerii licenței și pentru centrele de copii și juniori ar fi trebuit să schimbe din temelii modul de organizare a acestora, dar mai ales ar fi trebuit să ne facă să uităm definitiv lozinca de mai sus.
În urmă cu câteva luni, la o discuție liberă, un președinte de club, din fotbalul românesc, spunea: „prins, în rezolvarea multiplelor probleme de la echipa de seniori, am lăsat la nivelul doi decizional reorganizarea activității de tineret speranțe. Lipsa oamenilor de calitate la acest nivel și implicit lipsa rezultatelor m-au determinat să neglijez acest sector”.
Incompetența, dezinteresul, lipsa unei strategii clare de promovare a tinerelor talente la echipele de seniori sunt factori care, în final, îi determină pe conducătorii de club să privească această activitate ca pe o povară, generatoare de cheltuieli suplimentare. Antrenorii de la copii și juniori au și ei partea lor de vină, dar cei mai vinovați sunt cei plătiți să facă strategii câștigătoare (vizionarii), care să le arate conducătorilor de club cum va arata clubul peste zece ani și că se merită să se bage bani mulți în acest sector.
Acești oameni din planul doi decizional, pentru a-și acoperi incompetența, fac eforturi uriașe să-i convingă pe conducătorii de club că: „nu avem „material”, nu avem cu ce , nu se poate”. În aceste condiții este normal să spunem: „nu trageți în președinte” și să ne întrebăm, pe bună dreptate, cine sunt acești oameni și care este valoarea lor?
Constantin Sava
Ultimele comentarii