„N-a fost lume pricepută și nici minte s-o priceap㔦” – M. Eminescu

După centenarul existenței Federației Române de Fotbal, mi-a fost dat să intru în posesia celor două volume din „Istoria fotbalului românesc” lansate în mai 2009. Apărute sub egida Federației de Fotbal, „istoria” constituie o lucrare de referință, mult așteptată de cei pasionați în ale evoluției sportului rege.

Am parcurs-o pe nerăsuflate, din curiozitatea de a vedea unde ne situează „istoria„ pe noi, cei din lumea fotbalului bistrițean. Din primele 350 de pagini (până la anul 1944) o singură mențiune: Ceramica Bistrița (1936) ajunge în semifinalele Cupei României.

În următoarele 300 de pagini (până în 1990) o altă singură mențiune: Gloria Bistrița (1958) în optimile Cupei României.

Filele dedicate (peste 300) anilor de după 1990, odată cu prezența Gloriei în primul eșalon al Țării, Bistrița este menționată de peste 30 de ori (deținătoare a Cupei României, locul 3 în Campionat, rezultate onorabile în cupe europene ș.a.). Și dacă avem în vedere că atât cotidienele centrale cât și emisiunile posturilor TV și Radio, (mai ales în ultimul deceniu) vehiculează zilnic numele municipiului în familia națională, Bistrița primește astfel un aport meritat de publicitate necesară economiei locale și celorlalte sectoare de activitate, pentru care „iradiere” în multe alte județe și municipii se plătesc mulți bani. Și mai e ceva: urbea noastră are o istorie anume, lăsată de înaintași, care ne conferă o anumită identitate și care trebuie reconfirmată permanent. Altfel ar fi o pierdere, de neregăsit.

În virtutea unor asemenea obligații normale, aleșii noștri în forurile locale ale administrației publice au chibzuit și au hotărât să participe la susținerea complexului efort de competiție națională ale ACF Gloria 1922. Este o contribuție hotărâtă de 2 milioane de lei.

Așa cum se întâmplă și la Timișoara (9 milioane lei), Iași, Cluj, Craiova ș.a. A pune în judecată că este puțin sau mult nu-și are rostul, atâta timp cât bugetul local atâta poate și mai ales că reprezentanții noștri au de luptat cu alte grupări susținute financiar la un nivel mult superior. Nici a opoza Gloria 1922 altor grupări sportive de performanță (LPS-CSS sau CSM) nu-și are rostul, având în vedere că cea mai mare parte a bugetelor lor provin din punga statului.

Și dacă avem în vedere că în totalitate aceste stipendiente acordate Gloriei sunt destinate an de an pentru a ține pasul cu prevederile manualului de licențiere a stadionului municipal, opinăm că toate aprecierile puțin favorabile, răutăcioase chiar la adresa hotărârii Consiliului Local Bistrița și a Gloriei 1922 sunt neavenite.

Și ne bucurăm că sunt puține în comparație cu numărul celor ce urmăresc cu interes și bunăvoință activitatea, an de an, a echipelor reprezentative Gloria 1922. Din ele fac parte 300 de tineri licențiați, cei mai mulți fii ai bistrițenilor.

Prestația lor, de-a lungul anilor, a fost recunoscută public ca una onorabilă. Dar „cerem scuze celor de bună credință pentru că nu putem să facem tuturor pe plac, pentru că nu putem să alcătuim formații de joc și să numim antrenori potrivit sutelor de opinii (diverse). Nici pe noi nu ne mulțumesc toate rezultatele. Se muncește pentru mai mult” ”“ este punctul de vedere al ACF Gloria 1922.

 | 316 vizualizări

Author: super-sport-administrator

Share This Post On