MMA sau Mixed Martial Arts sunt considerate de mulți ca fiind confruntările supreme ale gladiatorilor moderni care luptă pe un sistem de reguli în care sunt permise ducerile la sol, strangulări și alte procedee „de judo”, combinate cu lupta în picioare. Mai sunt cunoscute amatorilor de show ca lupte în cușcă sau așa-zisele bătăi UFC sau Pride. În România deocamdată nu există un public pentru astfel de competiții, considerate de unii doar tăvăleli în ring, canalele media fiind intoxicate de wrestlingul pe care americanii imbecili îl admiră. De aceea puțini gustă o luptă pe reguli mixte care implică și duceri la sol, fiind vorba de o rețetă nouă de spectacol, până la urmă.
Deocamdată, fenomenul MMA este studiat prin câteva apariții în galele Local Kombat, în care sunt băgate spre testare meciuri pe reguli mixte. Pe fondul acestor teste de pu-blic se nasc afirmatii de genul „ăștia îi sparg pe ăia din K1”, chiar dacă cele două platforme competiționale nu pot fi comparate. Sandu Lungu și Zmărăndescu zis bodyguard-ul lui Becali sunt deocamdată exponenții acestui tip de competiții, însă ei sunt pe ducă, spre apusul carierei și din urmă nu se întrevăd noi speranțe de luptători MMA.
În lipsa unei baze de selecție, fără sportivi și fără antrenori specia-lizați, fanii acestor lupte rămân cu aceeași alternativă: să navigheze pe net în cautare de informații despre galele MMA, în condițiile în care întâmplările din culisele sportului-rege iau prim-planul știrilor sportive. În timp ce sporturile de contact iau amploare în afara granitelor țării, la noi rămâne iluzia unui fenomen care nu se vinde tocmai din acest motiv: nu are public format pentru acest gen de lupte și mai grav… competițiile MMA pot fi catalogate ca plictisitoare de o țară care a văzut numai box și mai nou, wrestling cu nemiluita.
Ultimele comentarii