Luca Iancu, vicepreședintele Consiliului Județen, nu a fost întotdeauna om politic sau om de afaceri. Înainte de a cunoaște succesul financiar, a fost un tenismen dedicat, care provenea dintr-o familie de sportivi
Luca Iancu spune că toată viața sa a fost pasionat de sport și nu își poate imagina viața fără activitate fizică și fără sport. Născut într-o familie cu tradiție sportivă, pentru tânărul din Mediaș era de la sine înțeles că și el va îmbrățișa o carieră în acest domeniu. „Fac parte dintr-o familie de sportivi, tatăl meu a fost antrenor de fotbal la Gaz Metan Mediaș și încă de mic am început și eu să practic acest sport. La început fotbal, la școala sportivă din Mediaș, am ajuns până la nivelul de fotbaliști republicani.
Dar în paralel am început să joc tenis de câmp, iar acesta s-a dovedit marea mea iubire. La un moment dat am fost obligat de către familie să renunț la unul dintre cele două sporturi, fiindcă era foarte importantă școala, absolvisem un liceu teoretic de matematică-fizică și a trebuit să-mi fac timp și pentru învățătură. Atunci am ales, bineînțeles, tenisul“, povestește politicianul bistrițean.
A ajuns între primii 20 de tenismeni din țară
Să practice tenisul în anii ’70 nu a fost totuși ușor, deoarece presupunea costuri destul de mari. „Am ajuns cât de departe se putea la vremea aceea pentru că eram un copil necăjit, iar sporturi precum tenisul și schiul, necesită echipamente care costă bani. Țin minte că am început cu Pluto, cu Neptun, erau rachetele care se făceau pe vremea aceea la Reghin și chiar și la alea am ajuns foarte greu. Și întotdeauna dorința mea era să am o rachetă mai bună pentru că aveam impresia, și chiar este adevărat, te ajută la performanțe mai mari“, povestește Luca Iancu. „Pe vremea aceea se juca altfel de tenis decât acum. Atunci toți îl aveam ca idol pe Ilie Năstase și încercam să-i copiem stilul elegant de a juca. Acum se pune accentul mult mai mult pe viteză, pe forță. E ca și la automobilism, performanța se câștigă prin viteză, prin terenuri care permit o mobilitate mult mai mare, echipamente mult mai performante. S-a ajuns la un tenis mult mai performant prin viteză și duritate. Dar părerea mea și a multora care sunt iubitori ai tenisului este că ar trebui să se revină la jocul artistic și elegant în care talentul iese în față“, compară fostul tenismen sportul de acum 30 de ani cu cel de astăzi.
Sportul alb a fost cel care l-a și consacrat în lumea sportivă, mai ales după ce a ajuns la facultate la Cluj-Napoca, unde a început să joace pentru Universitatea Cluj. „La Cluj am avut cele mai mari performanțe sportive, de acolo am ajuns să particip la competiții naționale și o bună bucată eram undeva între primii 20 de tenismeni din țară. După ce am terminat facultatea am fost repartizat la Bistrița și am continuat tenisul și aici. Pe vremea aceea în Bistrița se făcea mult tenis, erau multe baze sportive, Baza Mecanica, Baza de la spital, de la Iproeb, terenuri de zgură de bună calitate și oameni care jucau tenis și care făceau performanță“, își amintește Luca.
Și-a îndrumat și copiii spre tenis
În spiritul sportului pe care l-a iubit atât de mult, după ce a avut copii, i-a dat și pe ei să practice tenis, atât fiica sa, cât și băiatul au practicat acest sport cât au fost mici, dar niciunul nu i-a călcat tatălui pe urme. Fiica, Mădălina, a preferat să se axeze pe învățătură, iar băiatul, Mihai, a moștenit pasiunea bunicului său pentru fotbal. „Mihai joacă fotbal de mulți ani la Gloria Bistrița, a traversat toate etapele, de la juniorii mici până la juniorii mari, la care este acum și mă bucur că se ține și de școală în paralel cu sportul. Mă bucur însă că este un copil foarte muncitor, nu pot să mă pronunț cu privire la talentul său, chiar dacă trebuie să fie și talent la mijloc. A avut două invitații în Germania, la Școala de Fotbal Dortmund. O săptămână la o selecție în primăvară, iar în vară a mai avut o invitație tot la Dortmund, de această dată pentru două săptămâni. Sper că s-a descurcat foarte bine acolo și așteptăm rezultatele“, vorbește cu mândrie vicepreședintele CJ despre copii săi.
Cei doi copii, elevi amândoi la Colegiul Național Liviu Rebreanu, secția germană, sunt de altfel și singurii care îl mai scot din casă la un tenis pe vicele de la CJ. „Acum ies foarte greu la tenis și mai mult cu copiii să ne amintim cât ne place să petrecem timp împreună. În perioada verii poate am ieșit de trei patru ori cu copiii, dar mă bucur de fiecare dată “, mărturisește Luca Iancu.
Mihai Mincă
Ultimele comentarii