Băileștiul este un orășel oltenesc pe care l-a făcut celebru Nea Mărin, interpretat savuros de Amza Pelea. Tot aici s-a născut și marele actor Marcel Iureș sau Zanfir, fundașul central ce a făcut parte din echipa Universității Craiova care a realizat eventul în 1991. Din Băilești a pornit și Jean Pădureanu, considerat de majoritatea oamenilor de fotbal ca fiind cel mai bun președinte de club din România. Puțini mai știu însă că Jean Pădureanu a jucat și fotbal, fiind un arțăgos fundaș dreapta.
„Am fost remarcat în curtea școlii de profesorul Dreșcă, primul meu antrenor. Jucam pe partea dreaptă a apărării”, își amintește bossul Gloriei. După ce a evoluat în campionatul regional la Băilești, șansa l-a adus la 20 de ani în curtea faimoasei CCA, pe perioada stagiului militar. Am făcut parte din formația de tineret a CCA-ului, unde am fost coleg cu Ienei și cu Gigi Staicu. Acolo am făcut primul pas spre performanță și am început să învăț cum se conduce un club. Alexandrescu, președintele de atunci, m-a simpatizat foarte mult. Mulți ani după aceea m-am tot consultat cu el”, rememorează Pădureanu aventura din Ghencea.
Are o urmă pe picior de la un șut al lui Ivansuc
După un an în curtea CCA-ului, nea Jean a ajuns pentru prima oară la Bistrița, în 1958. Fusese chemat de antrenorul Augustin Botescu, originar din Băilești. Primul meci în tricoul Gloriei a adus și primul șoc: Parcă eram la teatru sau la tenis. Spectatorii aplaudau orice reușită”, spune Pădureanu, care s-a declarat cucerit la prima vedere de urbea bistrițeană. Își amintește că avea un salariu lunar de 800 de lei, când venitul mediu al românilor era doar de 400 de lei. Nici primele nu erau rele: 150 de lei la o victorie acasă și 300 la un succes în deplasare. În plus, aveau asigurate 3 mese pe zi. „Acesta a fost un lucru foarte bun pe care l-am permanentizat când am ajuns la conducere”, punctează fostul fotbalist care i-a avut idoli pe pe Apolzan și Zavoda II. Are și astăzi pe piciorul drept urma unei mingi cu șiret, șutată de Ivansuc, marea vedetă a Universității Cluj din anii 60.
12 sezoane pe locul 2, 10 ani cu o singură înfrângere acasă
După două campionate la Bistrița este recrutat la Știința Craiova, chiar în anul în care oltenii promovau în Divizia A. „Am fost coechipier cu Deliu, cu care eram și vecin de apartament, cu Tetea și Dumitrescu. Aveam calități fizice foarte bune, detentă, dârzenie. Stăteam mai prost cu tehnica și mobilitatea”, recunoaște Pădureanu. După un periplu pe la Băilești și 7 Noiembrie Craiova, a revenit în 1964 la Bistrița. „Era anul în care Gloria retrogradase din B. Am fost propus secretar al asociației. Prim secretarul raionului de atunci, Ursache, m-a întrebat de ce vreau să devin conducător. I-am spus că vreau să demonstrez că fotbaliștii pot să nu fie mințiți. Eram convins că voi ieși la pensie de aici, deși la început am fost contestat”, descrie nea Jean începutul ascensiunii. A avut o singură sincopă, în sezonul 73-74, când Bistrița a retrogradat din nou în C. „De atunci n-am mai acceptat nici o imixtiune în viața echipei. Am cerut să am ultimul cuvânt”, povestește olteanul care s-a acomodat perfect printre ardeleni. Cele 12 campionate în care Gloria a terminat pe locul 2, sau cei 10 ani în care a pierdut acasă o singură dată, au născut legende. „Explicația este foarte simplă. În 1970 județul era mort din punct de vedere economic, nu era construit nici un bloc. Nu ne puteam compara cu adversarii noștri din Timișoara, Hunedoara, constanța, Cluj, Maramureș sau satu mare, centre muncitorești cu influență. Piști Covaci chiar mi-a spus odată că nu promovăm pentru că nu avem aeroport. Avea dreptate. Am dirijat fotbalul din Divizia B. Trebuia să fii puternic pentru a reuși asta”, explică omul care a împlinește astăzi 76 de ani de viață și 48 în staff-ul Gloriei.
Carte de vizită
+ s-a născut la 22 martie 1936 la Băilești
· a început fotbalul în echipa orașului natal, care activa în campionatul regional
· postul – fundaș dreapta și mai târziu stoper,
· a purtat numerele 2 și 3 pe tricou
· în sezonul 1956-1957 face parte din echipa de tineret a CCA
· în 1958 ajunge prima dată la Bistrița, dar apoi mai trece pe la Știința Craiova, 7 Noiembrie Craiova și Băilești
· În 1964 a revenit la Bistrița și a devenit secretarul clubului
· A continuat să joace până în 1970
· În 1973 a devenit vicepreședintele Gloriei și a condus efectiv clubul, funcția de președinte fiind mai mult onorifică; din 1990 a devenit președinte
· În sezonul 1996-1997 a fost președintele Rapidului
sportulbistritean.ro
Ultimele comentarii