Iar Livezile?!

Voința Livezile a câștigat pentru a doua oară campionatul județean, în ultimele trei sezoane. De două ori în trei sezoane pentru că unul l-a jucat în Liga a III-a. De fiecare dată a făcut-o detașat, fără emoții cu multe etape înainte de final. Am putea spune, fără să ne hazardăm, că Voința Livezile se distrează prin fotbalul județean. E și normal, ținând cont că e un fel de selecționată județeană, care adună cei mai buni jucători care fie au jucat în ligile superioare, fie își doresc să o facă.

Apoi, mai e primarul Olimpiu Neamț, un primar care susține constant echipa și care n-a lăsat-o moartă după ce a retrogradat. Și pe banca tehnică, Voința Livezile a avut parte de antrenori buni. Constantin Sava și-a adus lângă el tineri dornici să facă performanță, fără CV de antrenori dar care s-au dedicat la maxim. Sandu Borș, ironizat și invidiat de mulți pentru că a antrenat cea mai bună echipă din județ, a făcut multe pentru Livezile, a plecat cu capul sus și majoritatea jucătorilor îl regretă. Munca lui a fost însă continuată cu brio de Nela Baciu, care la Voința Livezile a regăsit puterea de a se bucura, după un grav accident.

Voința Livezile joacă iar barajul de promovare, cu șanse mai mari decât deziluzia județului, Voința Mărișelu. Echipa are avantajul că este suficient de omogenă, chiar dacă unii au mai plecat, nucleul de jucători a rămas. În plus, experiența lui Mândrean contează mult într-o echipă de puști talentați și entuziasmați. Voința Livezile are șansa de a promova și de a juca în Liga a III-a, de data asta pe terenul din comună. Și e singura echipă din județ care merită să joace în Liga a III-a, ținând cont de constanța din ultimii ani, de valoarea jucătorilor dar și de perseverența cu care se menține la un nivel ridicat, în timp ce alte "campioane" se desființează la primele probleme.

Augustin Danci