Trec anii, trec lunile-n goană. Și-n zbor săptămânile trec… Așa e viața, cu zile mai bune și foarte multe zile rele, nu e niciodată un echilibru. Așa și cu presa, sportivă sau nu, sau cum o mai fi ea. Măi, știți câte zile sunt în 20 de ani… cică vreo 7.300 de zile, multe de tot.

Ei, Sportul Bistrițean apare de 7.300 de zile și vă spun eu, nu toate bune. Dar a existat, a reușit să schimbe fundamental presa sportivă care exista pe bucăți în Bistrița-Năsăud, cumva a unificat-o, a așezat-o la un alt nivel. Pe ediția de print s-a scris mult, dar s-a scris bine, eu, mă rog, nu am fost chiar de la început, adică din octombrie 2004, dar era clar că, Sportul Bistrițean nu avea concurență, și asta v-o spune unul dintre cei care trebuia să facă față unuia ca Adrian Linca sau Vasile Bancea. Recunosc, nu am reușit întodeauna!

Însă, până la urmă, lucrurile s-au mai echilibrat. Mai pe urmă, trec anii, trec lunile-n goană, scria Topărceanu, am scris în Sportul Bistrițean, materiale și, mai pe urmă, editoriale. E o poveste lungă, cu suișuri și coborâșuri, asta pentru că, eu și Adrian Linca nu venim din locuri comune, suntem fiecare cu lumile lui, cu ideile lui și cu priceperile lui. Compatibilitatea ne-o dă, doar acum, experiența, faptul că, lumile noastre sunt pe cale de dispariție sub asediul internetului și, mai pe urmă a rețelelor de socializare.

Sportul Bistrițean a fost și este oaza de sport din Bistrița-Năsăud, doar că, ceea ce a mai rămas din vechea presă, adică mai nimic, face de toate, că așa e în viața asta mult schimbată de rețele. Știi, Linca, mult mi-ar plăcea să avem un ziar tipărit, full-color, mare de tot, cum era Pro Sport și în care să scriem așa cum se scria…

Dar, noah, vorba lui Pruteanu: Mai e mult până departe: La Mulți Ani, la încă 20 de ani… He, he, o să ai 70…

Alin Cordoș