Diferență de mentalitate

”Are you from the press?” (Sunteți de la presă?) A întrebat norvegianca Katja Nyberg, solicitată să dea un interviu după meciul cu România de la Bistrița. Și-a schimbat imediat expresia feței. A devenit zâmbitoare, jovială. A lăsat geanta cu echipament jos și a răspuns întrebărilor. Cu un comportament cât se poate de firesc, comportament ce o face familiară după doar câteva minute. Personal, m-a impresionat modul acesta de comunicare cu presa. Pentru ea, asta e normalitate. Să dai interviuri, să apari în presă. Presa i-a creat imaginea, cu toate că e una dintre cele mai bune jucătoare din lume. Și probabil știe prea bine asta. Sportul înseamnă imagine, imagine care se vinde. E un aspect cu care, ca sportiv sau implicat în fenomen, trebuie să te obișnuiești. Fie că ești criticat, fie că ești lăudat, presa te face în mileniul trei să exiști ca sportiv.
Cam greu de înțeles acest lucru pentru cei din sportul autohton. Tadici ignoră de multe ori presa, vorbește cu un aer de zeu al handbalului sau îl pune pe Muși să vorbească în locul lui. Are acea încruntare specifică românilor, popor care parcă stă încruntat de zeci de ani, pe toate planurile. Popor care parcă e înțepenit în comunism, când trebuiau lăudate recoltele. Antrenorii au sindromul ”de-a v-ați ascunselea”, se ascund după fapte și au încă reflexul de a cenzura. Cenzurează presa prin diferite metode, cel mai simplu fiind să nu dea interviu. ”Pentru că așa am hotărât noi că e mai bine”, vine explicația.

La fel s-a întâmplat și la Gloria, unde silenzio stampa a devenit deja un lucru obișnuit, ori de câte ori oficialilor nu le convine ceva. Și se mai miră că nu vine lumea la stadion. În cazul acesta, țin să-i dau dreptate primarului Crețu, care spunea că Gloria are probleme cu imaginea. Păi chiar are, pentru că nimeni de acolo n-a înțeles că imaginea se face prin presă și că nu poți aduce oameni la meci mai bine decât prin intermediul presei locale.

Până se va înțelege acest lucru la noi, diferența rămâne aceeași. E ca la supermarket, doar că aici ai de ales între zâmbetul drăguț al unei nordice și un brand sportiv prăfuit care se-ntinde să vadă un colț din civilizația europeană.