Răzvan Martin și Adrian Crișan au făcut ce nimeni niciodată n-a putut în acest județ. Halterofilul a luat prima medalie olimpică pentru un club bistrițean din toată istoria sportului iar tenismenul a ajuns unde nici un român n-a ajuns vreodată în tenisul de masă masculin.
Cu toate astea mulți dintre bistrițeni nu știu aproape nimic despre cei doi sportivi, cum trăiesc ei, ce necazuri și vise au.
Visează un apartament
Răzvan Martin s-a născut la Cluj într-o familie extrem de necăjită. A rămas fără tată la 3 ani și fără mamă naturală la 9 ani, când aceasta l-a abandonat, fiind adoptat de o mătușă. Era aproape pierdut pentru societate dacă nu intra într-o zi în sala de haltere a clubului Clujeana. După câteva luni de haltere, antrenorul Mugur Saranciuc l-a adus la Bistrița, simțindu-i potențialul uman și sportiv excepțional. În anul 2000 a fost legitimat la CSM Bistrița și crescut de familia antrenorului bistrițean. A terminat Liceul Fortestier, cu note bunicele, fiind caracterizat de profesori ca un copil cuminte, ambițios. A luat medalii după medalii, de toate felurile, la toate competițiile posibile, de copii, juniori, tineret și seniori. A fost desemnat de 4 ori la rând sportivul numărul 1 al județului.
Cu toate astea, visul lui era să-și întemeieze o familie, să aibă o casă. Prima parte i s-a întâmplat. S-a căsătorit acum doi ani și din 2001 are o fetiță. Stă însă în chirie, într-o garsonieră, și strânge bani pentru un apartament al lui. Halterele nu i-au adus venituri suficiente până acum, dar speră că performanțele din ultima vreme îi vor da șansa să se mute la casa lui.
Crișan așteaptă să se deblocheze postul lui Bozga
Adrian Crișan e bistrițean get-beget. S-a născut în 1980 într-o familie de intelectuali. Mama, inginer agronom, lucra la o fermă din Tărpiu. Tatăl, absolvent de matematică, era șeful oficiului de calcul de la IUT. I-a plăcut fotbalul de mic, dar bunicul său l-a dus la tenis de masă, împreună cu fratele său Răsvan. Avea 6 ani și l-a sedus pe antrenorul Bozga. A luat prima medalie europeană în 1995. De atunci și până acum a strâns sute de trofee. Are 9 titluri naționale la simplu, record în România. A fost numărul 10 mondial și a participat la 4 Olimpiade. A terminat Liceul Sportiv și facultatea de sport la Cluj. S-a transferat în Germania acum 10 ani și de atunci joacă în Bundesliga, dar participă pentru CSM Bistrița în toate celelalte competiții.
În 2003 a suferit un șoc peste care a trecut foarte greu. Era la Openul Croației când a aflat că i-a murit mama. S-a adunat după câteva luni și a continuat tenisul, parcă mai ambițios. Însă n-a mai putut juca niciodată în Croația. Durerea l-a unit mai tare de tatăl său care, pensionar fiind, îl însoțește și acum la multe concursuri.
Cu banii adunați din campionatul germaniei, cel mai bine plătit din lume, și-a făcut o casă la intrarea în Unirea. Locuiește acolo mai mult tatăl său, Adrain având domiciliul la Bremen.
Vrea să devină antrenor și își dorește să se întoarcă la Bistrița. Așteaptă să se deblocheze postul de antrenor al lui Gheorghe Bozga și speră că într-o zi îi va lua locul în sala din parc.
Adrian Linca
Ultimele comentarii