De ce ne merităm soarta…

Se desfiinţează terenul de iarbă de la Liviu Rebreanu! La auzul veştii, ecologiştii au simţit urgent că e loc de un miting de protest, însă nu au luat în calcul două lucruri elementare: ploaia şi weekendul. Tocmai de aceea iniţiativa a fost un fiasco, la care a participat o mână de oameni. Când vine vorba de măsuri concrete şi active e greu cu oamenii. În schimb, la semnături şi gargare ieftine la colţ de stradă e mult mai usor. Într-un final, totul ţine de mentalitatea şi de confortul propriu al fiecăruia. Ca naţiune nu suntem creaţi pentru a avea cauze nobile, ci doar interese egoiste, tranşate într-o vorbă de duh: “mie ce-mi iese?”

Presa a vuit câteva zile că se distruge terenul pe care a jucat Jean Pădureanu în tinereţe, iar în vremurile moderne e adesea folosit de elicopterele SMURD. Şefii sportului s-au plâns şi ei, afectaţi că se desfiinţează unele secţii de sport, însă toate au intrat la apă în mai puţin de trei zile. Probabil resemnaţi, părinţii îşi calculează cam cât timp învaţă în şantier odraslele şi cei mai activi poate cârâie un pic pe la şedinte. Directorul Constantin Rus a îngropat rapid orice mişcare ecologistă, declarând că poate nu va fi distrus terenul de iarbă. Sau poate va fi? Ce mai contează, dacă s-ar face un mi- ting de protest în timpul orelor de serviciu, poate ecologiştii ar aduna mai multă lume. Cu mici şi bere sigur s-ar pune de-un miting cu acte-n regulă.

Oricum, dacă o ploaie taie aripile oricărui protest, parcă ne me-rităm soarta şi vorba unui prieten: să se facă un mall pe terenul de la Liviu, că ar fi mai fain…

Cuvinte cheie: Liviu Rebreanu, teren, iarba, miting, ecologisti,

Acest articol a fost vizualizat de 65 ori