A dat Gloria peste el

– Sandu Tăbîrcă, antrenorul principal al Gloriei, a fost jucător de liga a doua, tehnician pe un șantier în Austria, antrenor la copii și juniori. Vârful carierei de până acum l-a atins antrenând o echipă de Liga a treia în Austria. La Bistrița are șansa să arate că poate mai mult.

Cum ați ajuns la Bistrița, care e filmul instalării dumneavoastră pe banca tehnică bistrițeană?

Înainte de a veni la Gloria, aveam deja o vechime de 11 ani în antrenorat. Am absolvit academia de sport în Viena și am luat acolo licența UEFA A, cea mai mare treaptă în antrenorat la acel moment, în anii 2000. La începutul anului 2008, am avut un litigiu cu echipa de liga a treia la care antrenam. Am fost pus pe liber, cum se spune, deși aveam contract până în 2011. Și, cum niciodată n-am putut să stau degeaba, m-am gândit să mă întorc în România, să reiau relațiile pe care le-am avut în țară. Având acel litigiu, nu puteam antrena în Austria. Șansa mea a fost că în Austria am fost prin toate cantonamentele echipelor românești care se aflau acolo. Într-unul din acestea, fiind cu domnul Rădulescu de la Școala de antrenori din România, în timpul Campionatului European, l-am cunoscut și pe Neluțu Sabău. Am avut foarte multe idei comune și mi-a plăcut foarte mult cum antrena împreună cu staff-ul său. Era primul staff adevărat pe care îl vedeam la o echipă din România, cu preparator fizic, cu tot ce trebuie. Oamenii au fost foarte deschiși, m-au primit între ei, am avut un schimb de idei foarte constructive. Iar la un moment dat am fost întrebat dacă n-aș vrea să lucrez în România, în cazul în care mi-aș rezolva situația în Austria. Am spus de ce nu, și în iarnă s-a concretizat această discuție. Între timp am fost acceptat și la Licența Pro la București și am devenit secund la Bistrița. Situația era foarte convenabilă pentru mine, că nu mai trebuia să mă plimb între România și Austria.

Si cum ați devenit antrenor principal?

Dacă mie îmi spunea cineva că în vară o să devin antrenor principal, n-aș fi crezut nici o clipă. Însă așa s-a întâmplat. Au fost tratative multe pentru postul de antrenor după plecarea lui Sabău. La Gloria s-au vehiculat multe nume sonore. Dar Jean Pădureanu l-a întrebat pe Neluțu Sabău, cu care are o relație foarte bună, cine crede că-i va putea duce munca mai departe. Și Sabău a spus că, în situația în care e Gloria în acest moment, adică fără prea mulți bani, eu aș putea fi varianta cea mai bună. Pot acoperi 3 posturi, eu pot fi și principal, și secund și preparator fizic. Sunt foarte organizat și știu ce am de făcut. Asta a fost tot!

Din punct de vedere financiar, e mai bine la Gloria decât în Austria?

Sincer să fiu, în Austria câștigam mai mult. Dar eu nu am venit la Gloria pentru bani. V-am spus, mie îmi trebuia activitate ca să iau Licența Pro și conjunctura asta a fost cea mai bună.

„Să mă deranjeze imaginea Gloriei? Pe dumneavoastră vă deranjează imaginea României?”

Nu vă deranjează imaginea asta de care nu mai scapă Gloria, de echipă care se implică în jocuri strategice?

Aș putea să vă răspund cu o întrebare. Pe dumneavoastră nu vă deranjează imaginea asta pe care o are România în lume și de care nu mai scapă? E același lucru. Eu zic că fiecare are obligația să lucreze la imaginea clubului la care e angajat.

Și nici imaginea de antrenor fără nume, venit pe bani puțini, nu vă afectează într-un fel sau altul?

Situațiile de criză aduc întotdeauna soluții de criză, care de multe ori aduc și salvări. Eu nu am venit aici să fac experimente, e o provocare pentru mine, ăsta sunt și încerc să-mi fac treaba cât de bine voi putea.

S-a spus despre Sabău că a rulat prea mulți jucători, că nu a agreat localnicii sau că nu a avut un joc spectaculos. Cum comentați ideile acestea?

Din capul locului vreau să spun că lotul pe care eu îl am acum e format 80 la sută din jucători pe care el i-a adus. Sunt caractere puternice, oameni cu care poți pleca la luptă. Întotdeauna intervin animozități, conflicte între club, jucători, presă, din lipsă de comunicare. Eu zic că aici a fost problema cea mai mare. Și atunci au ajuns neînțelegeri neclarificate. Ä‚sta e primul pas spre insucces. În ce privește jucătorii localnici, cunosc foarte bine această problemă, fiindcă ea apare peste tot în lume. Întotdeauna localnicii cred că jucătorii lor nu sunt bine veniți. În schimb, știu din experiență, și cine nu crede se poate documenta, jucătorii localnici nu pot exploda în locul în care au crescut. Ei cresc într-un mediu anume, au părinții aproape, prietenii lângă el. Își formează o sferă de comoditate din care nu pot ieși. Dacă nu se dau cu capul un pic de perete, dacă nu merg la alte echipe unde să depășească tot felul de probleme, ei vor claca. Este o problemă internațională. La fel s-a întâmplat cu Ronaldo, înainte de a ajunge la Manchester. A atins o fază din care, dacă nu pleca, se pierdea. Și alți și alți jucători, care au trebuit să schimbe mediul ca să explodeze. Eu nu văd o problemă majoră aici.

Ați urmărit de la masa presei multe meciuri din returul campionatului trecut. Cum s-a văzut de sus jocul echipei?

Nu mi-a plăcut și m-am simțit personal răspunzător de jocul echipei, fiindcă eram în staff. Echipa a fost împinsă în lupta pentru evitarea retrogradării și jucătorii au clacat psihic. Este greu să dovedești ce poți în aceste condiții. Din discuțiile pe care le-am avut eu cu jucătorii, exact asta le-am spus. Că sunt aceiași jucători și trebuie să avem grijă acum, la început, să nu intrăm într-o situație care să le aducă aminte de cea din sezonul trecut.

Cu ce eșalon de la noi credeți că seamănă liga a treia din Austria unde ați antrenat până acum?

Pot să recunosc că Liga I de la noi este peste cea austriacă. Însă echipe din liga a doua și a treia de la ei pot să joace fără doar și poate în prima ligă la noi. În liga a treia unde am antrenat am avut buget de 800.000 de euro.

Cum vi se pare lotul pe care îl aveți la dispoziție și ce completări credeți că ar mai trebui făcute?

De îmbunătățit se poate oricând îmbunătăți. Deocamdată nu sunt bani și trebuie să mizăm pe jucătorii pe care îi avem. Încerc să-i ridic din punct de vedere moral. Important e că miezul îl avem în fiecare compartiment. Din păcate, și cred că asta a fost problemă și în primăvară, fluctuațiile jucătorilor tineri sunt foarte mari. Eu voi încerca să stabilizez jocul echipei și cred că aici e punctul cel mai important unde trebuie să lucrez.

Ce posturi considerați că sunt deficitare în acest moment?

Momentan avem probleme pe postul de mijlocaș central. De aceea a fost și Săceanu achiziționat. Acolo avem doi accidentați, pe Mărginean și Mureșan, primul cu probleme mai vechi, cel de-al doilea cu o disjuncție la umăr. Acolo suntem cam descoperiți. Bineînțeles că ni-l dorim și pe Sănmărtean, oricine și l-ar dori. Dar dacă el nu va fi cu gândul numai la Gloria îi va fi greu să se concentreze. De fapt nu doar lui, ci oricui.

Spuneți-mi câte un jucător din fiecare post, jucător pe care îl considerați indispensabil în acest moment.

În fotbal nu există jucător indispensabil. Jucător care să nu poată fi înlocuit. De aceea pentru mine toți au aceleași drepturi și îndatoriri. Felia cea mai mare de tort și-o taie fiecare în funcție de randamentul lui.

Pentru iubitorii fotbalului din Bistrița încă nu e clară relația pe care o aveți cu directorul tehnic Constantin Cârstea. Se va implica în alcătuirea echipei, nu se va implica, cum va fi?

Vă spun cum a fost și toată povestea asta cu Constantin Cârstea. În primul rând, eu termin Licența Pro de-abia în decembrie și aveam nevoie de un om cu Licență Pro pe bancă. Acesta este motivul numărul 1. Motivul numărul 2 este logic. Fiind un antrenor fără nume, aveam nevoie de cineva care să aducă credibilitate. Pentru că oricât ai fi de muncitor și priceput, ai nevoie și de nume pentru ca să fii luat în seamă. Domnul Constantin Cârstea are Licența Pro și competența a 20 de ani de Liga 1. În plus cunoaște foarte bine și mediul înconjurător, antrenând aici atâția ani. Cum am mai spus, îi avem și pe Coroian și Negrean, care vor fi puntea între vestiar și cabina antrenorilor, ei știind fiecare colțișor, chiar și pânza de păianjen din vestiar.

Totuși, veți accepta dacă Cârstea se va implica în alcătuirea echipei, dacă vă va impune un jucător sau altul?

De impus nu va impune nimeni nimic, pentru că noi toți discutăm. Inclusiv antrenorul cu portarii, Rică Nalați, are un rol foarte important în staff-ul echipei. Fiindcă mai mulți ochi văd mai bine decât doi ochi. Eu voi purta toată responsabilitatea, dar asta nu înseamnă că nu mă voi sfătui permanent cu cei din jur. Vă dau un exemplu. Anul trecut am fost la un seminar la Chelsea și am vizionat un meci cu Arsenal. La un moment dat, antrenorul secund – de fapt dincolo nici nu se cheamă antrenor secund ci asistent – a venit și i-a șoptit ceva lui Arsene Wenger la ureche. Acesta a cerut schimbare, iar cel introdus a dat gol și au câștigat meciul. După meci, Wenger a fost întrebat ce i-a spus asistentul. A răspuns că ei lucrează toți împreună și ce nu vede unul vede altul. Aia nu înseamnă o slăbiciune, dacă cineva vine și îmi spune ce nu văd eu.

 | 167 vizualizări

Author: super-sport-administrator

Share This Post On